„Asocierea în participațiune, fără scop patrimonial, presupune imposibilitatea ca ministerul să mai pună bani.”
Am promis că dezvoltăm afirmația domnului ministru. Începem cu aceasta, pentru că există o neînțelegere. Încercăm să o explicăm pe înțelesul oricui, cu trimiteri la lege, pentru juriști și pentru cine vrea să verifice singur.
🔥1. Ce este „asocierea în participațiune” și ce se întâmplă, de fapt, cu clubul.
Pe scurt: e o hârtie semnată între două părți care hotărăsc să facă ceva împreună. Nu e o firmă nouă, nu e o instituție nouă. E un simplu CONTRACT.
Imaginați-vă un om care are un teren bun, dar n-are bani de sămânță, și un vecin care are bani, dar n-are teren. Semnează o înțelegere: „lucrăm pământul ăsta împreună”. Terenul rămâne al primului, banii rămân ai celui de-al doilea. Nu s-a născut nicio „firmă a grădinii”. Fiecare a rămas cine era.
Aici e însă partea pe care trebuie s-o înțeleagă toată lumea, pentru că despre ea e tot scandalul: pentru că asocierea în participație NU e o entitate cu personalitate juridică, ea nu se poate ea însăși afilia și licenția la FRF. Așa că, în orice asemenea asociere, partea juridică, cine e, în acte, „clubul” înscris în competiție, cade pe cel mai potrivit participant dintre cei asociați. Adică pe entitatea care poate îndeplini condițiile FRF: o societate comercială sportivă privată sau un ONG. Ea devine competitorul licențiat. Ea „joacă”, în ochii federației. Clubul de drept public rămâne cu marca, palmaresul, identitatea și bazele, pe care le pune la dispoziție prin contract, și conferă marca sub care echipa apare la FRF ca fiind clubul care evoluează în ligă.
Așa dispare piedica. Nu pentru că statul „iese” din club, ci pentru că, la FRF, cel înscris în competiție nu mai este o structură de drept public.
Exact asta e situația la Craiova, exemplul dat de ani de zile: acolo, asocierea s-a făcut prin Hotărârea Consiliului Local Craiova nr. 397/04.07.2013 și prin contractul de asociere încheiat între Municipiul Craiova, Clubul Sportiv de drept public „Universitatea” din Craiova și SC Blue Lions Capital SA, documente publice, citate ca atare în presă. Echipa care joacă efectiv în Liga 1 este societatea comercială (fostă Blue Lions Capital SA, devenită U Craiova 1948 Club Sportiv SA), iar clubul de drept public și primăria sunt asociate cu ea. Juridic, „clubul” din competiție e firma. Clubul public stă în spate, cu identitatea. Fix modelul pe care l-ar putea urma Steaua.
Pentru juriști: art. 1949–1954 Cod Civil (fostele art. 251–256 Cod comercial). Trăsătura decisivă, art. 1951: asocierea în participație NU dobândește personalitate juridică și nu constituie față de terți o persoană distinctă de asociați. De aici consecința directă: calitatea de membru afiliat FRF și licența de participare nu pot sta pe asociere ca atare, ci pe asociatul care e persoană juridică aptă să le dețină, societatea sportivă. Iar potrivit art. 1952, fiecare asociat rămâne proprietarul a ceea ce a adus (marcă, palmares, baze). Nu se pierde nimic; se pune doar în comun.
🔥2. „Fără scop patrimonial”, sintagma care tot apare și care poate fi miezul neînțelegerii.
„Patrimonial” vine de la „patrimoniu” = bani, avere. „Fără scop patrimonial” descrie o entitate care nu există ca să scoată și să împartă profit între membrii ei, cum e un ONG, o asociație de tip fundație. Am militat ani de zile pentru asta, dar înțelegem că sportul, în timpurile noastre, este totuși un business, nu o pasiune ca pentru noi.
Problema e că asocierea în participațiune nu se împarte în „cu scop patrimonial” și „fără scop patrimonial”. Această clasificare nu e a ei. Prin însăși natura ei, asocierea în participație e făcută să pună în comun o activitate și să împartă beneficiile și pierderile ei (art. 1949 Cod Civil), deci e, prin definiție, orientată spre rezultat economic. Eticheta „fără scop patrimonial” aparține altui instrument juridic: persoanei juridice non-profit (asociația/fundația din OG 26/2000).
Cu alte cuvinte, „asociere în participațiune, fără scop patrimonial” lipește laolaltă două lucruri din registre diferite: un contract dintr-o parte a legii și o etichetă din altă parte a legii. E ca și cum ai spune „un contract de închiriere, fără drept de vot”: cuvintele există separat, dar puse împreună nu descriu nimic real.
Și repetăm mecanismul de la punctul 1, pentru că el rezolvă totul: în asocierea asta, partea juridică, clubul înscris în competiție, cade pe firma din cadrul ei. Nu pe minister, nu pe clubul de drept public. Deci întrebarea „mai poate ministerul să pună bani?” nici măcar nu ține de eticheta „patrimonial / nepatrimonial”. Sunt planuri complet diferite.
Pentru juriști: doctrina e limpede, scopul asocierii în participație fiind realizarea de beneficii, se exclude din sfera ei tocmai vocația asociațiilor cu personalitate juridică și cu scop nepatrimonial. Clasificarea „scop patrimonial / nepatrimonial” e proprie regimului persoanelor juridice, nu contractului de asociere în participație. De aceea spunem că suprapunerea celor două noțiuni în aceeași sintagmă e o eroare.
🔥3. Și acum, TWISTUL: ce spune, de fapt, ordinul lui Dîncu.
Pe 24 octombrie 2022, ministrul de atunci, Vasile Dîncu, a semnat un ordin publicat în Monitorul Oficial, care a modificat regulamentul clubului. Textul spune că CSA Steaua „se poate asocia cu terțe persoane juridice, publice sau private, în vederea constituirii unei asociații fără scop patrimonial, având ca obiect participarea la competițiile sportive.”
Citiți încă o dată: „SE POATE asocia”. Acesta e un ordin care DESCHIDE o ușă. E o permisiune, prin care fostul ministru a vrut să arate un drum posibil spre promovare. Nu e, sub nicio formă, o interdicție. Și totuși, cineva pe traseu a răsucit lucrurile pe dos. A luat un text care spune „iată, se POATE” și l-a citit ca și cum ar spune „se poate NUMAI așa, și doar cu prețul renunțării la finanțare”. E ca și cum îți dă cineva o cheie, iar cheia se transformă, în mâna altuia, în lacăt.
Insistăm, fiindcă e miezul întregii probleme:
— Ordinul se referă doar la asocierea clasică în vederea constituirii într-o asociație, nu se referă la alte forme de asociere.
— Ordinul folosește „se poate”. În limbaj juridic, e o normă permisivă, nu una prohibitivă. Nu conține „numai”, „exclusiv”, „doar” sau „cu interzicerea finanțării”. A transforma o permisiune într-o restricție înseamnă a-i inversa complet sensul.
— Ordinul arată UN drum. Nu spune că e singurul și nu închide celelalte căi. Doar scrie negru pe alb una dintre ele, ca să nu mai poată fi negată.
🔥4. Dovada că drumul exista dinainte: precedentul de la baschet.
Cea mai bună dovadă că ordinul doar a pus pe hârtie ceva oricum posibil: CSA Steaua se asociase deja, în trecut, cu CSM București la baschet, echipă comună, protocol semnat, buget, management asigurat de Steaua. A funcționat ani de zile, fără nicio lege specială scrisă pentru asta. Să mai repetăm și cazul Craiovei, unde clubul de drept public aparține de Ministerul Educației și s-a asociat, prin HCL 397/2013 și contractul de asociere aferent, cu primăria și cu o societate comercială?
Deci posibilitatea de asociere NU s-a născut în 2022. Exista dinainte. Ordinul Dîncu n-a creat un drept nou, l-a scris explicit, ca să nu mai existe pretextul „nu scrie nicăieri”.
🔥5. Cu riscul de a repeta a n-a oară: chiar ei recunosc că nu există temei.
Prin adresa pe care am primit-o, atât clubul, cât și ministerul au confirmat, în scris, că nu au găsit niciun articol de lege care să interzică asocierea sau finanțarea ulterioară. Repetăm, pentru că e decisiv: chiar instituțiile care invocă blocajul recunosc, negru pe alb, că nu pot indica textul de lege care l-ar produce. Un blocaj fără articol de lege nu e un blocaj legal, face ca totul să pară o alegere, îmbrăcată în haine juridice.
🔥6. Unde se mai interpretează greșit?
Problema e că nimeni dintre cei care CHIAR știu adevărul nu îl spun. Poate că noi greșim, poate că ministrul greșește, dar nu ar trebui să existe juriști în club și în minister care să spună adevărul? Cu siguranță există o direcție juridică plătită din bani publici, unde toți acești oameni știu, sau ar trebui să știe, exact ce am scris mai sus. Și tac, de ani de zile, tac. Ba mai mult, ne răspund iritați cu “CSA ,,Steaua” nu are atributia de a acorda consultanta juridica de interes general și nici obligatia de a clarifica sau valida interpretarile juridice formulate de diferite persoane ori entitati în spatiul public. “🤯🤯🤯
Încercăm să punem toate lucrurile pe masă, public și cu trimiteri la lege, tocmai ca să provocăm această corectare. Dacă greșim undeva, arătați-ne unde, cu articolul de lege în față. Dacă nu greșim, atunci de ce nu știm cine sunt cei care vor să blocheze binele Stelei și de ce nu le spunem pe nume.
🔥🔥🔥 Concluzia punctului 1: „nu se poate” nu stă în lege și nu stă nici în ordinul Dîncu. Ordinul spune „se poate”, e o permisiune, un drum arătat, nu un zid. Iar în orice asemenea asociere, partea juridică, clubul din competiție, cade pe firma din cadrul ei, exact ca la Craiova (HCL 397/2013 și contractul de asociere); ministerul nu „dispare” și nu-și pierde niciun drept prin asta. Blocajul stă doar într-o interpretare pe care cineva a strecurat-o pe traseu, amestecând termenii. Interpretările greșite se îndreaptă oricând. E nevoie doar de voința de a le îndrepta, și de curajul celor care știu adevărul de a-l spune cu voce tare.
🔥🔥🔥🔥🔥🔥🔥🔥🔥🔥Facem apel la toți steliștii, suporteri, glorii, oameni de presă, dar și oameni de bună-credință: spuneți adevărul. Există prea multă minciună și interpretare greșită în subiectul Steaua, un bun al României, nu combinația sau proprietatea unora.
