O analiză asupra declarațiilor recente privind viitorul Stelei și asupra diferențelor de perspectivă dintre suporteri și factorii de decizie.

O precizare necesară

Începem prin a spune că apreciem faptul că domnul Miruță nu se ascunde, precum angajații clubului sau fostul ministru Angel Tîlvăr, și are declarații publice în presă despre Steaua.

Dialogul public este întotdeauna preferabil lipsei totale de comunicare.

Problema nu este retrogradarea

Vrem să precizăm că nu este o problemă pentru noi dacă Steaua va juca din nou în Liga a III-a.

După nouă ani de blocaje și lipsă de perspectivă, trei ani în Liga a IV-a și cinci ani în Liga a II-a fără drept de promovare, precum și după numeroase situații în care FRF a fost percepută ca fiind dispusă să modifice regulamente doar pentru a bloca Steaua, nu teama de retrogradare este cea care ne preocupă.

Ceea ce ne preocupă este lipsa unui viitor clar.

O altă perspectivă asupra situației

Avem o perspectivă diferită față de cea prezentată public în acest moment și îi lăsăm pe suporterii Stelei să o detalieze în continuare.

Pe scurt:

  1. Asocierea este posibilă

    Ministrul și clubul recunosc că asocierea se poate realiza în prezent, declarația fiind:
    „Aș putea face asta.”

    Concluzia este că blocajul nu pare să fie unul legislativ, ci rezultatul unei decizii administrative sau politice.

  2. Cine decide, de fapt?

    Din perspectiva noastră, nu factorul politic este cel care decide direct, ci conducerea clubului, prin comandant.

  3. Asocierea în participațiune

    Considerăm că sintagma „fără scop patrimonial” nu se aplică în cazul unei asocieri în participațiune.

  4. Finanțarea din partea MApN

    Afirmația potrivit căreia „MApN nu mai poate pune niciun cent” este prezentată ca o certitudine.

    Noi nu am identificat un temei legal care să impună această interdicție indiferent de forma juridică aleasă, motiv pentru care apreciem că este mai degrabă o decizie administrativă.

  5. Nu am susținut niciodată finanțarea directă

    Nu ne-am exprimat niciodată în favoarea continuării finanțării directe din partea ministerului.

    De altfel, tocmai aceasta a fost una dintre principalele critici formulate de-a lungul timpului în spațiul public.

    Totuși, merită analizat modul în care a funcționat parteneriatul dintre CSA Steaua și CSM București.

  6. Investitorii privați

    Lipsa finanțării private este prezentată drept o certitudine, deși nu a fost inițiat niciun proces transparent de identificare și atragere a unui investitor.

    Au existat declarații publice din partea ministrului, însă sunt numeroase exemple de persoane care afirmă că discuțiile purtate cu reprezentanții clubului și ai ministerului i-au convins că nu există o intenție reală de a găsi o soluție.

    Afirmația este formulată într-o notă ironică.

  7. Exemplul Craiovei

    Modelul Craiovei este respins prin invocarea unei „reglementări diferite”, fără a fi indicată concret legea care ar produce această diferență.

    În schimb, răspunsurile oficiale primite anterior din partea clubului și ministerului arătau că nu fusese identificată nicio problemă juridică.

  8. „Cineva a înnodat foarte bine drumul Stelei”

    Dacă această afirmație este reală, întrebarea rămâne aceeași:
    cine este acel „cineva”?

    Noi am prezentat mai sus propria noastră interpretare și încă nu este clar dacă anumite situații din trecut au fost considerate legale sau nu.

    Altfel spus: „da, bă, Boroi, banii înapoi!”

  9. O societate a ministerului rezolvă problema?

    Nu credem că înființarea unei societăți aflate în subordinea ministerului reprezintă soluția reală.

    Și acest subiect poate fi dezvoltat separat, cu argumente juridice și administrative.

Source

Lasă un răspuns