Legea Sportului (Code du Sport) din Franţa arată extrem de clar de ce în Ligue 1 nu ar fi niciodată posibil un furt de identitate pe modelul celui comis de FC FCSB în România.
Legea franceză impune norme extrem de clare şi de exigente în privinţa cluburilor sportive. Code du Sport ar putea fi preluată oricând ca model în noua legislaţie pregătită în România de Ministerul Sportului.
Code du Sport stabileşte extrem de clar relaţiile dintre cluburile istorice (cluburile-mamă) şi Societăţile Comerciale (sau asociatiile non-profit) pe care acestea le înfiinţează.
Normele din Codul francez al Sportului protejează, din punct de vedere legal, IDENTITATEA ISTORICĂ a cluburilor sportive.
Astfel, aplicând Legea Sportului din Franţa, în cazul ipotetic în care CSA Steaua Bucureşti ar înfiinţa o Asociaţie non-profit pentru a gestiona activitatea Secţiei de Fotbal, relaţia dintre clubul-mamă şi Asociaţie ar trebui definită pe o perioadă de 10-15 ani, prin intermediul unui acord aprobat/validat de autorităţile juridice şi administrative.
Mai mult decât atât, potrivit Legii din Franţa, clubul-mamă CSA Steaua şi-ar păstra toate drepturile asupra MĂRCII, asupra BRAND-ului, asupra PALMARESULUI, protejându-şi astfel IDENTITATEA istorică.
PUNCTUL ESENŢIAL DIN LEGEA FRANCEZĂ:
Potrivit Code du Sport, dacă CSA Steaua ar înfiinţa o Asociaţie non-profit pentru Sectia de fotbal, atunci această Asociaţie ar prelua automat, potrivit legii, NUMĂRUL DE MEMBRU al clubului-mamă.
Altfel spus, Asociaţia care ar gestiona Secţia de Fotbal ar folosi în toate competiţiile numărul de înregistrare de pe Certificatul de Identitate Sportivă al clubului-mamă CSA Steaua.
În acest fel, normele din Legea franceză a Sportului fac absolut imposibil un furt de identitate pe modelul celui comis de Fotbal Club FCSB în România.
Mai mult decât atât, potrivit Legii Sportului din Franţa:
“Un decret al Consiliului de Stat stabileşte prevederile conform cărora acordul prevăzut la articolul L. 122-14 trebuie să cuprindă, în special, condiţiile de utilizare de către Societate sau de transfer către aceasta a denumirii, a mărcii sau a altor semne distinctive ale Asociaţiei (n.r. clubului-mamă) precum și condiţiile/beneficiile financiare acordate asociației sportive (clubului-mamă) de către societatea sportivă în baza principiului solidarității între activități cu caracter profesionist și activități cu caracter amator.
Practic, Legea Sportului din Franţa împiedică prin normele sale clonarea identităţii unui club sportiv, prin simplul fapt că o Asociaţie înfiinţată de clubul-mamă preia în mod automat, potrivit legii, numărul de înregistrare (similar CIS-ului din România) al clubului istoric şi folosește acest element definitoriu de identitate în TOATE competiţiile sportive.
Din păcate, Legea Sportului din România nu prevede această normă esenţială. Potrivit legislaţiei din România, dacă CSA Steaua ar înfiinţa o Asociaţie non-profit pentru Secţia de Fotbal, atunci această Asociaţie ar avea dreptul de a participa în LIGA I, dar ar primi propriul Certificat de Identitate Sportivă, ceea ce ar ridica mari dileme referitoare la identitatea clubului.
Chiar şi aşa, Legea Sportului din Franţa este esenţială pentru a înţelege FURTUL DE IDENTITATE comis de FC Fcsb în România. Un furt de identitate produs inclusiv din cauza faptului că Legea Sportului din România este una învechită, depăşită şi deficitară.
În concluzie, datorită Legii Sportului din Franţa, suporterii francezi nu vor asista niciodată la situaţii absurde în care clone ipotetice precum FC FCPSG, FC FCOM, FC FCOL sau FC FCASSE ar apărea peste noapte și ar revendica identitatea unor cluburi istorice precum Paris Saint Germain, Olympique de Marseille, Olympique Lyon sau AS Saint-Étienne.
P.S: Celor care se vor grăbi să critice modelul francez şi să dea lecţii de legislaţie sportivă Franţei, le reamintim că revoluţia franceză a avut loc în 1789. Instituţiile din Franţa au, aşadar, cel puţin 200 de ani de democraţie înaintea instituţiilor apărute după revoluţia română din 1989.
Dacă România ar fi avut o Lege a Sportului similară cu cea franceză, atunci nicio altă entitate comercială de genul AFC Steaua (1998) sau Fotbal Club Fcsb (2003) nu ar fi putut clona identitatea Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti.
Vă reamintim că, potrivit deciziilor definitive ale ÎCCJ (2014) sti Curții de Apel Bucureşti (2016), cele două entități, AFC Steaua şi FC Fcsb, au fost cluburi nou-înfiinţate, cluburi care nu au preluat în niciun moment patrimoniul CSA Steaua Bucureşti: marcă, nume, palmares, identitate.
Atât AFC, cât şi FC Fcsb au primit la înfiinţare un Certificat de Identitate Sportivă (CIS) propriu, total diferit de CIS-ul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti. Aceste date pot fi consultate în Registrul cluburilor sportive din România, pe site-ul Ministerului Sportului.
În privinţa AFC, această Asociație a preluat gratuit lotul de fotbaliști al clubului Steaua din anul 1998 și a primit, în plus, dreptul de a folosi gratuit Complexul Sportiv Steaua. Fără să preia marca, numele sau palmaresul CSA Steaua (1947-1998), noua Asociație înfiinţată în 1998 a fost, din toate punctele de vedere – sportiv, juridic, legal – un club nou înfiinţat care a înlocuit adevăratul club Steaua în fotbalul românesc.
Pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat în anul 1998, vă puteţi imagina că în prezent s-ar înfiinţa, în mod similar, Asociaţia Non-Profit FC STÂNA Pipera. Noua AFC Stâna Pipera preia gratuit tot LOTUL de fotbalişti al clubului FC Fcsb și locul ocupat de FC Fcsb în Liga 1. AFC Stâna Pipera NU preia însă marca, numele şi palmaresul clubului FC Fcsb înfiinţat în anul 2003. În mod logic, AFC Stâna Pipera nu ar fi adevăratul club FC Fcsb, ci un club nou înfiinţat care a transferat gratuit lotul fotbaliștilor de la FC Fcsb. Urmând acest raţionament logic, Curtea de Apel Bucureşti a decis, în iunie 2021, faptul că AFC-ul înfiinţat în 1998 deţine propriul palmares din perioada 1998-2003.
În mod similar, puteţi deduce logic că FC Fcsb nu ar deveni peste noapte Dinamo Bucureşti dacă ar prelua, prin absurd, tot lotul de azi al echipei Dinamo din Liga 1, dar nu ar prelua marca, numele și palmaresul echipei Dinamo. Alt exemplu: FC Bolintin Malu Spart nu ar deveni CSA Steaua Bucureşti dacă ar prelua tot lotul de azi al Stelei, dar nu ar prelua marca, numele și palmaresul clubului Steaua.
În privinţa FC Fcsb, Justiţia din România a stabilit definitv și irevocabil că acest club, înfiinţat în februarie 2003, nu a preluat nici măcar patrimoniul AFC-ului înfiinţat în 1998. AFC care, la rândul său, nu a preluat niciodată marca, numele sau palmaresul CSA Steaua.
ÎCCJ şi Curtea de Apel Bucureşti au explicat limpede că FC Fcsb nu a preluat marca, nu a preluat numele, nu a preluat palmaresul obţinut de AFC în perioada 1998-2003: “Dreptul la palmares nu a făcut obiectului vreunui transfer de la Asociația Fotbal Club Steaua către apelanta FC Fcsb (potrivit tranzacției din 2003 dintre părți fiind transmis exclusiv dreptul accesoriu de participare în sezonul competițional următor).” – Curtea de Apel București, iunie 2021.
Astfel, în februarie 2003, noul club FC Fcsb a preluat toţi fotbaliştii AFC-ului şi a înlocuit AFC-ul în Divizia A, în plin campionat, în pauza dintre tur şi retur.
Din acest motiv, Justiţia a stabilit că Steaua Bucureşti, AFC Steaua şi FC Fcsb sunt trei cluburi sportive TOTAL diferite, fiecare cu propria identitate şi propriul palmares. Fără să preia patrimoniul clubului istoric înfiinţat în 1947, AFC Steaua NU este “continuatoare” a CSA Steaua Bucureşti, iar FC Fcsb nu este nici măcar “continuatoare” a AFC-ului din 1998 – club de la care FC Fcsb NU a preluat marcă, nume sau palmares, ci doar locul în Divizia A.
Toate aceste mizerii şi infracţiuni penale nu ar fi fost posibile dacă România ar fi avut o Lege a Sportului precum cea din Franţa.
CODE DU SPORT – LEGEA SPORTULUI DIN FRANŢA
Relations entre associations et sociétés sportives – Relaţiile dintre asociaţiile şi societăţile sportive
Article L122-14: L’association sportive et la société qu’elle a constituée définissent leurs relations par une convention approuvée par leurs instances statutaires respectives et d’une durée comprise entre dix et quinze ans.
TRADUCERE: Asociația sportivă (n.r. – clubul mamă) și societatea pe care a înființat-o își definesc relațiile printr-un acord aprobat de organele statutare respective și pe o perioadă cuprinsă între 10 și 15 ani.
Article L122-15: La convention prévue à l’article L. 122-14 entre en vigueur après son approbation par l’autorité administrative.
Elle est réputée approuvée si l’autorité administrative n’a pas fait connaître son opposition dans un délai de deux mois à compter de sa transmission.
TRADUCERE: Acordul prevăzut la articolul L. 122-14 intră în vigoare după aprobarea sa de către autoritatea administrativă. Se consideră a fi aprobat dacă autoritatea administrativă nu și-a exprimat opoziția în termen de două luni de la transmitere.
Article L122-16
L’association sportive conserve la disposition à titre gratuit des signes distinctifs utilisés par la société sportive ou cédés à elle.
TRADUCERE: Asociația sportivă (clubul-mamă) îşi păstrează accesul liber la semnele distinctive utilizate de societatea sportivă sau transferate acesteia.
Article L122-16-1
L’affiliation d’une association à une fédération donne lieu à la délivrance, par cette dernière, d’un numéro d’affiliation dont l’association est seule détentrice.
Dans le cadre de la convention prévue à l’article L. 122-14, la société sportive constituée par l’association dispose du droit d’usage du numéro d’affiliation de cette dernière pour la réalisation des activités qui lui ont été confiées.
TRADUCERE: Afilierea unei Asociații la o Federație dă naștere la eliberarea, de către aceasta din urmă, a unui număr de afiliere al cărui unic titular este Asociația.
În cadrul acordului prevăzut la art. L. 122-14, Societatea sportivă constituită de Asociație (n.r. clubul-mamă) are dreptul de a utiliza numărul de membru al acesteia din urmă pentru desfășurarea activităților care îi sunt încredințate.
Article L122-19
Un décret en Conseil d’Etat précise les stipulations que doit comporter la convention prévue à l’article L. 122-14, notamment les conditions d’utilisation par la société ou de cession à celle-ci des dénomination, marque ou autres signes distinctifs de l’association ainsi que les conditions financières accordées à l’association sportive par la société sportive au titre du principe de solidarité entre les activités à caractère professionnel et les activités à caractère amateur.
TRADUCERE:
Un decret al Consiliului de Stat stabileşte prevederile conform cărora acordul prevăzut la articolul L. 122-14 trebuie să cuprindă, în special, condiţiile de utilizare de către Societate sau de transfer către aceasta a denumirii, mărcii sau a altor semne distinctive ale Asociaţiei (n.r. clubului-mamă) precum și condiţiile/beneficiile financiare acordate asociației sportive de către societatea sportivă în baza principiului solidarității între activități cu caracter profesionist și activități cu caracter amator.
vremSteauaînA #aicieSteaua #spiritdeluptă
