Susținerea acestui club a devenit ea însăși un meci. Iar în acest meci, noi suntem outsiderii cu o echipă mică, fără nicio șansă pe hârtie. Arbitrii – FRF și LPF – nu țin cu noi. Publicul, presa, tace. Top playeri nu avem: legendele au vorbit frumos, dar atât. Iar antrenorul care ar trebui să fie de partea noastră, adică MApN și clubul, nu doar că nu își doresc victoria, ci par să se fi înțeles deja pentru un blat ordinar.
Și atunci ce ne rămâne? Să renunțăm? Să le facem jocurile?
Nu avem luxul ăsta. Nu noi. Nu cei care acum câțiva ani nu aveam echipă deloc, la propriu și la figurat. Nu știu de unde vă mai găsiți energia și speranța, dar sunteți de admirat, pentru că voi, suporterii Stelei, sunteți singurii jucători din tot acest meci care joacă corect. Singurii! Și noi nu ne luptăm cu un patron sau cu o firmă, ne luptăm cu un sistem infect.
Un sistem care ține de sus până jos: de la miniștri la secretari de stat, la departamente al căror singur rol pare să fie tergiversarea, la comandanți înlăturați pe bandă rulantă, la manageri puși pe viață care nu știu pe ce planetă trăiesc, până la personaje infiltrate printre suporteri ca să ne schimbe părerea din interior.
De fcsbiști nu mai vorbim; ei trăiesc în lumea lor paralelă și nu merită băgați în seamă. Și nici măcar Becali, deși probabil el finanțează acest blat ordinar, nu este singurul vinovat. Vinovată este lașitatea, servilismul și obișnuința cu corupția, care au ajuns să treacă drept normalitate.
Dar noi nu trebuie să ne oprim. Nu renunțăm la niciun pas către ceea ce ne dorim, chiar dacă asta înseamnă zeci de scrisori, petiții, plângeri penale și acțiuni în instanță. Pentru că avem dreptate, iar dreptatea nu obosește. Știm că unii ați vrea să ne vedeți ca pe vecinii noștri din Balcani, cu acțiuni mult mai directe. Dar nu se pot aplica aici, pe această entitate juridică, și nu așa se câștigă împotriva unui stat atât de mare. Trebuie să continuăm cu o presiune constantă.
Conferința nu a venit din inițiativa Departamentului sau a domnului Roșu, ci în urma imaginii proaste pe care Armata și-a creat-o prin această constantă devalorizare a mărcii Steaua. Și nu a schimbat nimic. Ba mai rău, a dovedit tuturor cât neprofesionalism și bătaie de joc există în această speță (ca să nu generalizăm).
Ați văzut presa după conferința de ieri? Nimic! Nimic despre stand-up-ul oferit de Valeriu Roșu, nimic despre lipsa lui totală de asumare, nimic despre omul care ar trebui să coordoneze, dar care doar pasează responsabilitatea, defăimează alți colegi, aduce prejudicii de imagine brandului Steaua, ne arată cât de pe lângă subiect este și blochează orice inițiativă. Nimic în presă!
De aceea vocea noastră contează, pentru că dacă și noi tăcem, tace tot.
