Astfel, în total, în România au fost eliberate și utilizate 12 unități de sânge din cordonul ombilical recoltat la naștere și stocat în condiții de criogenie la Cord Blood Center, în vreme ce alte 138 de unități au fost eliberate și utilizate în unele dintre cele mai prestigioase centre medicale din lume.
Studiul îl are ca Investigator Principal pe medicul Felician Stăncioiu, cercetător cu experiență amplă în dezvoltarea de tratamente noi, validate prin studii clinice. În urma aplicării terapiei, unii dintre copii au înregistrat progrese, oferind astfel o perspectivă încurajatoare familiilor care se confruntă cu această patologie și duc o luptă permanentă pentru creșterea calității vieții și integrarea socială a copiilor.
Tratamentul cu celule stem hematopoietice din sânge de cordon ombilical urmărește îmbunătățirea procesării stimulilor externi și formarea de conexiuni noi între noțiuni, obiecte și procese care se fac suboptimal sau sunt complet inhibate in TSA, si ameliorarea limitărilor în atenție, memorare și învățare cu care se confruntă copiii cu TSA.
Tratamentul cu celule stem din sângele ombilical folosit pentru tulburările de dezvoltare din spectrul autist (TSA) este unul nou și pornește de la observațiile profesoarei americane Geraldine Dawson de la Duke University, SUA, publicate în 2017, despre copiii care au urmat tratamente cu sânge ombilical pentru patologii oncologice, care sufereau suplimentar și de autism. În urma tratamentului s-au constatat progrese în ameliorarea TSA, respectiv 60% dintre pacienți au îmbunătățiri, conform studiului publicat în 2017.
Pornind de la aceste premise, studiul condus de Dr. Felician Stăncioiu vizează și determinarea unor markeri care pot identifica copiii cu TSA care manifestă un potențial ridicat de a face progrese în urma terapiei cu celule stem hematopoietice din sângele de cordon ombilical.
Pentru fiecare caz în parte studiul se derulează pe o perioadă cuprinsă între trei și șase luni și constă în două etape independente. Înainte și după fiecare etapă se fac analize, respectiv trei seturi complete de analize de sânge, și se completează chestionare care evaluează în mod standardizat gradul tulburărilor de dezvoltare. În cazul copiilor sub cinci ani și la cei la care există o suspiciune clinică, este recomandat un screening metabolic extins din urină și o imagistică RMN. Administrarea propriu-zisă s-a realizat într-un spital privat din București, sub supravegherea directă a unei echipe de specialiști formate din: Dr. Radu Dumitrescu -ATI și Dr. Raluca Bogdan – Pediatrie, care, împreună cu Dr. Lorena Ulea – Hematologie – și Ruxandra Caisan – Alergologie (Laboratorul HLA de la Institutul de Hematologie), sunt Investigatori clinici în acest studiu. În ianuarie și martie 2019, atunci când au fost tratați cu celule stem primii copii cu TSA la o altă clinică privată, echipa era formată din Dr. Marius Floroiu – ATI, Ioana Scintei și Mihaela Poenar.
Rezultatele obținute sunt încurajatoare. La doi dintre cei patru copii au apărut progrese încă din prima săptămână după administrarea celulelor stem din sângele ombilical înregistrate pe partea de atenție și interacțiune, iar la unul dintre cei doi copii a apărut verbalizarea prin imitație în săptămâna a doua. Al treilea copil a manifestat progrese în inițiativă, calitatea somnului și cooperare. Toate aceste îmbunătățiri pe termen lung vor sta la baza achiziției de noțiuni și abilități noi.
Aceste rezultate preliminare sunt încurajatoare pentru utilizarea terapiilor cu celule stem din sângele ombilical în cazul copiilor cu autism și a recoltării la naștere de celule stem hematopoietice din sângele ombilical. În favoarea recoltării vin și argumentele privind potențialul terapiilor cu sânge ombilical în alte afecțiuni, inclusiv a celor determinate de actuala pandemie.
“Se poate aduce ca argument pentru recoltarea sângelui din cordonul ombilical, faptul că incidența globală a autismului este de circa 1% din nașteri. Mai concret, în Romania este estimat anual un număr de circa 3000 de copii nou diagnosticați cu tulburare de spectru autist. Sângele ombilical poate fi însă folosit cu succes și in alte afecțiuni (oncologie, neurologie), iar lista lor creste; decizia de a recolta celule stem la naștere depinde însă de mai mulți factori și aparține exclusiv părinților. Cred însă că cel mai puternic argument pentru recoltarea sângelui din cordonul ombilical îl reprezintă actuala pandemie, în urma căreia utilizarea celulelor stem consider ca va creste substanțial.” spune Dr. Felician Stăncioiu.
Despre Cord Blood Center
Cord Blood Center România este parte a Cord Blood Center Group, una dintre cele mai mari bănci de celule stem din Europa, activă în Germania, Elveția, Austria, Cehia, Slovacia, Italia și Ungaria. Grupul oferă servicii de stocare a sângelui de cordon ombilical, țesutului de cordon ombilical, sângelui din placentă și țesutului placentar. În România are peste 15 de activitate, timp în care peste 85.000 de părinți au ales să stocheze această resursă importantă pentru sănătate.
Până la finalul anului 2020 au fost eliberate 150 de unități de celule stem hematopoietice din sângele de cordon ombilical recoltat la naștere care au contribuit la tratarea diferitelor boli în unele dintre cele mai prestigioase centre medicale din lume. Vârsta pacienților care au beneficiat de tratamente cu sânge ombilical eliberate de Cord Blood Center este cuprinsă între o lună și 80 de ani.
Despre Dr. Felician Stăncioiu
Medic și cercetător român care dezvoltă în țară tratamente noi validate de studii clinice. Absolvent Universitatea Carol Davila in 1993, stagiatura la Spitalul Caritas – Bucuresti 1994, specializare sub îndrumarea profesorului Nicolae Ciobanu la Stem Cell Sciences – New York, între 1995-1997, și medicină internă în Brooklyn, New York (1997-’98), cercetător studii clinice la Georgetown University în Washington DC (1999-2001), Sage Memorial Hospital (2003-2006), Ozone Laboratories (2007-08), și Fundatia Bio-Forum, unde își derulează activitatea profesională în prezent.
Motivația pentru efectuarea studiului clinic al tratamentului cu celule stem la copii cu TSA a venit în 2018 din partea părinților confruntați cu problemele de sănătate ale copiilor, lipsa unor tratamente eficace și cu bariere de cost și logistice care i-au împiedicat să facă acest tratament în străinătate.