Cand copiii au anxietate cronica, pana si cei mai bine intentionati parinti, care nu doresc ca micutii lor sa sufere, pot de fapt sa agraveze anxietatea copiilor lor. Se intampla atunci cand parintii incearca sa isi protejeze copiii de fricile lor.
Daca te gasesti in situatia de a avea un copil care sufera de anxietate cronica, iata ce poti face pentru ca micutul tau sa fie mai bine:
Scopul nu este de a elimina anxietatea, ci de a ajuta copilul sa o gestioneze.
Niciun parinte nu isi doreste sa isi vada copilul nefericit, dar cel mai bun mod de a-i ajuta pe cei mici sa-si depaseasca anxietatea nu este de a incerca sa indepartam factorii de stres care o declanseaza. Copiii trebuie invatati sa-si tolereze anxietatea si sa functioneze cat de bine pot ei chiar si atunci cand sunt anxiosi. Si ca un produs secundar al acestui lucru, anxietatea va scadea in timp.
Nu evita anumite lucruri doar pentru ca acestea il fac pe copilul tau anxios.
Ajutand copiii sa evite lucrurile de care se tem, ii va face sa se simta mai bine pe termen scurt, dar intareste anxietatea pe termen lung. Sa presupunem ca un copil intr-o situatie incomoda se supara si incepe sa planga – nu pentru a fi manipulator, ci pentru ca asa simte. Daca parintii il scot din acea situatie sau indeparteaza lucrul de care se teme, copilul va invata acel mecanism de aparare. Si acel ciclu are potentialul de a se repeta.
Exprima asteptari pozitive, dar realiste.
Nu poti sa promiti unui copil ca temerile sale sunt nerealiste – ca nu va pica la un test, ca niciun alt copil nu va rade de el in timpul unui spectacol, etc. Dar iti poti exprima increderea ca va fi bine, ca va fi capabil sa se descurce. Si ii poti spune ca, pe masura ce se confrunta cu aceste temeri, nivelul de anxietate va scadea in timp. Acest lucru ii ofera incredere ca asteptarile sale sunt realiste si ca nu ii vei cere sa faca ceva caruia nu ii va putea face fata.
Respecta-i sentimentele, dar nu le valida.
Este important sa intelegi ca validarea nu inseamna intotdeauna acord. Asadar, daca un copil este ingrozit sa mearga la medic pentru ca trebuie vaccinat, nu vrei sa slabesti acele frici, dar nu vrei nici sa le amplifici. Vrei sa asculti si sa fii empatic, sa-ti ajuti copilul sa inteleaga ca nu trebuie sa fie ingrijorat si sa-l incurajezi sa simta ca poate face fata fricilor. Mesajul pe care vrei sa-l transmiti este: “Stiu ca esti speriat, iar acest lucru este in regula, dar eu sunt aici si te voi ajuta sa treci peste asta.”
Nu intari temerile copilului.
Ceea ce nu vrei sa faci este sa spui, cu tonul vocii sau limbajului corpului: “Poate ca ar trebui sa-ti fie frica de asta.” Sa presupunem ca micutul tau a avut o experienta negativa cu un caine. Data viitoare cand se afla in preajma unui caine, s-ar putea sa fii ingrijorat de modul in care va raspunde si s-ar putea sa trimiti neintentionat un mesaj ca ar trebui, intr-adevar, sa fie ingrijorat.
Incurajeaza-ti copilul sa-si tolereze anxietatea.
Spune-i copilului tau ca apreciezi munca pe care o depune pentru a-si tolera anxietatea in asa fel incat sa faca ce isi doreste sau trebuie sa faca. Il incurajeaza cu adevarat sa isi traiasca viata asa cum ar trebui si sa lase anxietatea sa-si ia curba normala. Se numeste “curba de obisnuire”. Asta inseamna ca anxietatea va scadea in timp, pe masura ce copilul va continua sa aiba contact cu factorul stresant. S-ar putea sa nu scada la zero si s-ar putea sa nu scada atat de repede pe cat ti-ai dori, dar copilul tau va putea sa treaca peste temerile sale si sa se bucure din nou de viata.
Pentru mai multe informatii despre tulburarile psihice la copii, poti intra pe www.mindmed.ro