Cu toții am fost la un moment dat in situația in care am lucrat într-un birou sau clădire în care aveam sentimentul ca este ori foarte frig, ori insuportabil de cald. Discuțiile si argumentele cu privire la aerul condiționat sunt un element de bază al vieții de birou. Însă confortul termic depășește preferințele individuale și poate avea implicații grave asupra sănătății și bunăstării ocupanților unei clădiri. Gestionarea condițiilor de temperatură și umiditate in clădiri este o prioritate importantă pentru organizații, la fel ca și monitorizarea calității aerului la birou.
În această serie de articole, vom trece în revistă conceptele cheie ce ar trebui cunoscute despre confortul termic, plecând de la ce este acesta pana la preocuparea asigurării acestuia pentru angajați. De asemenea, vom discuta despre monitorizarea și îmbunătățirea continuă a calității aerului din interior (CAI) și vom arăta care este corelarea între CAI de sistemele HVAC.
Astăzi vom vorbi despre confortul termic.
Ce este confortul termic?
Adesea menționat alături de alți parametri cheie ai calității aerului – precum micro-particulele, nivelul de dioxid de carbon, ozonul din interior și compuși organici volatili totali (TVOC) – confortul termic este un factor adesea trecut cu vederea, care poate avea un impact profund asupra sănătății și bunăstării psihologice a oamenilor.
Definit de ISO ca o „stare de spirit ce exprimă satisfacția față de ambient”, confortul termic este atins atunci când 80% dintre ocupanții unei clădiri sunt mulțumiți de temperatura mediului in care aceștia își desfășoară activitatea.
În timp ce sondajele sunt uneori folosite pentru a determina confortul termic, un model dezvoltat în anii 1970 de Ole Fanger reprezintă încă metoda principală de a prezice dacă o persoană va fi mulțumită de temperatura unui spațiu dat, pe baza anumitor parametri. Confortul termic al unui individ este parțial subiectiv și derivă atât din factorii personali, cât și din mediul înconjurător.
Săptămâna următoare vom discuta despre
Cu toții am fost la un moment dat in situația in care am lucrat într-un birou sau clădire în care aveam sentimentul ca este ori foarte frig, ori insuportabil de cald. Discuțiile si argumentele cu privire la aerul condiționat sunt un element de bază al vieții de birou. Însă confortul termic depășește preferințele individuale și poate avea implicații grave asupra sănătății și bunăstării ocupanților unei clădiri. Gestionarea condițiilor de temperatură și umiditate in clădiri este o prioritate importantă pentru organizații, la fel ca și monitorizarea calității aerului la birou.
În această serie de articole, vom trece în revistă conceptele cheie ce ar trebui cunoscute despre confortul termic, plecând de la ce este acesta pana la preocuparea asigurării acestuia pentru angajați. De asemenea, vom discuta despre monitorizarea și îmbunătățirea continuă a calității aerului din interior (CAI) și vom arăta care este corelarea între CAI de sistemele HVAC.
Astăzi vom vorbi despre confortul termic.
Ce este confortul termic?
Adesea menționat alături de alți parametri cheie ai calității aerului – precum micro-particulele, nivelul de dioxid de carbon, ozonul din interior și compuși organici volatili totali (TVOC) – confortul termic este un factor adesea trecut cu vederea, care poate avea un impact profund asupra sănătății și bunăstării psihologice a oamenilor.
Definit de ISO ca o „stare de spirit ce exprimă satisfacția față de ambient”, confortul termic este atins atunci când 80% dintre ocupanții unei clădiri sunt mulțumiți de temperatura mediului in care aceștia își desfășoară activitatea.
În timp ce sondajele sunt uneori folosite pentru a determina confortul termic, un model dezvoltat în anii 1970 de Ole Fanger reprezintă încă metoda principală de a prezice dacă o persoană va fi mulțumită de temperatura unui spațiu dat, pe baza anumitor parametri. Confortul termic al unui individ este parțial subiectiv și derivă atât din factorii personali, cât și din mediul înconjurător.
Săptămâna următoare vom discuta despre „Factori de mediu care afectează confortul termic”
Sursa: www.nanovator.ro