Bujor Hălmăgeanu se năştea pe 14 februarie 1941, în Timişoara.
Component al generaţiei ’70, fostul fundaș a petrecut 12 ani ca jucător la STEAUA, între 1961 şi 1964, apoi între 1965 şi 1973, cumulând 177 de partide și un gol pentru „militari”. Nici trofeele n-au fost puține: un titlu de campion național și șase Cupe ale României, iar după retragerea din cariera de fotbalist, a revenit, în 1991, pentru a-și antrena echipa de suflet.
„La antrenamente mergeam cu un autobuz, care făcea turul Bucureştiului, ca să strângă tot lotul”, povestea Hălmăgeanu, despre perioada sa roș-albastră. Și, deși a fost marginalizat și îmbrâncit din preajma sportului cu balonul rotund, Hălmăgeanu obișnuia să privească detașat domeniul căruia i-a dat, practic, mai bine de jumătate din viața sa: „Nu sunt supărat pe fotbal, chiar dacă sportul ăsta m-a uitat complet”.
A decedat pe 23 noiembrie 2018.