„Pentru Renovation Wave avem la dispoziție un buget de aproximativ 275 miliarde euro pe care toate țările din Europa vor putea să le acceseze. Acestea vor fi completate cu fonduri private, dar și cu fonduri de la bugetele de stat ale fiecărei țări. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a pregătit deja Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung și a elaborat Hotărârea de Guvern pentru aprobarea acesteia, care se află în curs de avizare interministerială. Avem multe observații din partea altor ministere care au rol de avizare, observații care sunt deja preluate de MLPDA și urmează să promovăm această HG pe la sfârșitul lunii noiembrie 2020. Conform scenariului adoptat în baza statisticii pe care o avem la dispoziție în legătură cu parcul național de clădiri, am concluzionat că ar fi nevoie de o investiție totală de aproximativ 12,8 miliarde euro (circa 64 miliarde lei) pentru costurile implementării strategiei până în 2030. Suma va proveni și din alte surse de finanțare, nu numai din Planul Național de Redresare și Reziliență. În plus, pentru perioada 2021-2027 am solicitat o sumă de aproximativ 9,65 miliarde lei pentru aceste strategii pe care astăzi le dezvoltăm și, până la concurența sumei de 9,65 miliarde lei, vom solicita alte fonduri europene, suplimentare. Am analizat și o componentă de finanțare privată, care să vină prin Banca Mondială, băncile europene de investiții și alte instituții financiare, în modul în care își doresc să se implice”, a declarat Horea-Arthur ȘARLEA, Subsecretar de Stat în cadrul MLPDA, cu prilejul participării la video-conferința EURO-Construcții.
„Există mai multe strategii care au în vedere sectorul renovării clădirilor. Există, de asemenea, mai multe entități care coordonează acest proces. Trebuie să vedem cum ne coordonăm, pentru că, așa cum este abordarea la momentul actual pe elaborarea Planului de Redresare și Reziliență, am depășit termenul de transmisie a acestei viziuni la Comisia Europeană. Am vrea ca acest plan să fie construit pe baza unei argumentații corecte, să vedem care este valoarea adăugată reală a investițiilor pe care le avem în vedere. Trebuie stabilit la nivel național că, în România, documentul principal după care ne ghidăm pentru renovarea energetică a clădirilor este Strategia de Renovare pe Termen Lung. Dacă avem acolo deja 13 miliarde euro asumați, calculați, ca necesari pentru renovarea clădirilor, trebuie să vedem exact de unde putem lua banii aceștia, pas care nu s-a făcut încă. Așa cum se discută acum, pasul acesta se va face după momentul avizării interministeriale a acestei strategii și se va crea un grup de lucru în cadrul secretariatului general al Guvernului pentru a dezbate care sunt sursele de finanțare, de unde luăm acești bani. Ar trebui să facem această analiză acum, să vedem câți bani putem aloca din fonduri publice, câți din programele europene și este clar că prin Programul Național de Redresare și Reziliență trebuie să venim cu diferența”, a precizat Mihai MOIA, Director Executiv ROENEF – Asociația Româna pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri.
„Pentru a putea absorbi aceste fonduri, va trebui să ne bazăm pe o legislație simplificată, să crească și gradul de încredere în cei care investesc. Avem nevoie de dialog cu mediul politic, cu decidenții, și să luăm decizii de comun acord, care să ajute mai ales specialiștii și beneficiarii. Reabilitările, până acum, au avut o foarte importantă componentă politică, din păcate, și acest lucru trebuie schimbat. La nivel european, preocupările sunt foarte intense în direcția pregătirii specialiștilor pentru piața viitoare a construcțiilor”, a spus la rândul său Cătălin LUNGU, Președintele AIIR – Filiala Valahia – Asociația Inginerilor de Instalații din România (UTCB, REHVA, OAER).
„Renovarea energetică a clădirilor este prioritatea numărul unu la nivelul întregii Europe. Este un sector care se poate aborda etapizat, vedem că vin și banii. 13 miliarde de euro nu reprezintă o sumă atât de mare. Totul este să începem și să atragem și bani din fondul privat, pentru că în atâta proprietate privată câtă deține România nu putem să facem totul din bani publici. Nici nu ar fi corect și nici nu ar responsabiliza proprietarii de imobile, fie că sunt privați sau de stat. De asemenea, este foarte important ca, pe lângă renovarea energetică, să aducem clădirile la un nivel de confort și de sănătate printre utilizatori, să nu economisim energia de dragul energiei. Nu trebuie să uităm, în tot acest demers, că acesta este primul rol al clădirilor, de a asigura confort și sănătate utilizatorilor. Apoi, respectând aceste două cerințe, să vedem cum putem utiliza cât mai puțină energie din combustibili fosili. Mai trebuie precizat că, din păcate, România nu are încă o bază de date în care să fie înregistrate toate certificatele de performanță energetică, în care toate certificatele și rapoartele de audit să primească un număr sau un cod unic astfel încât să poată fi identificate, ceea ce ar responsabiliza foarte mult auditorii. Se eliberează o serie de documente care nu sunt urmărite. Baza de date este absolut esențială și ne oferim sprijinul să punem la punct această bază de date, care există în aproape statele membre”, a precizat Emilia-Cerna MLADIN, Președintele AAECR – Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România.
„Problema eficienței energetice în România nu este încă apăsătoare, și de aceea lucrurile stau la limită. Majoritatea investitorilor, dezvoltatorilor, merg la «buza» legii în ceea ce privește eficiența energetică și sunt construcții finalizate acum sau care urmează să se termine într-un an sau doi. Cum verificăm că aceste prevederi sunt conforme, dincolo de calculul simplist G, care se solicită la autorizare, și un certificat de performanță energetică, care în foarte puține cazuri ajunge să fie făcut corect, cu evaluări in situ și nu este doar o formalitate? În completarea legislației pentru realizarea unui audit energetic ar trebui să se impună realizarea de teste și măsurători in situ, pentru a putea estima corect performanța energetică actuală a unei clădiri, estimare care are un impact foarte mare asupra soluțiilor viitoare implementate. Mai ales în performanța economică a soluțiilor date. Am văzut foarte multe reabilitări energetice făcute prost, care mai mult au dăunat clădirii, și beneficiarii au început să conteste nevoia de creștere a performanței energetice a clădirilor. De asemenea, în realizarea auditului energetic ar trebui pus mai mult accentul pe abordarea holistică a proiectului. Ar trebui gândită și relaționarea între specialiști, pentru a putea găsi soluții eficiente”, a spus Marius ȘOFLETE, Inginer constructor, proiectant de case pasive și cofondator al biroului de proiectare Inginerie Creativă.
„Suntem într-un moment definitoriu pentru industria construcțiilor și trebuie să realizăm cât de important este acest moment, care va marca sectorul pe ani de zile. Avem Green Deal, Renovation Wave – componentă esențială pentru construcții. Sunt zeci de miliarde de euro care vor ajunge în zona aceasta a construcțiilor în România, fie prin programele operaționale, fie prin PNRR, prin fonduri naționale, fonduri private mobilizate și de la instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială, direct sau indirect. O mare parte a industriei de construcții a cerut alocarea a 4 miliarde euro pentru renovarea clădirilor. Este o sumă proporțională cu emisiile de dioxid de carbon ale acestui sector și este un minimum pe care îl putem lua de la Uniunea Europeană”, a concluzionat Lucian LUMEZEANU, Public Affairs & Public Relations Manager, ROCKWOOL România.
***
Cea de-a treia ediție a seriei de video-conferințe EURO-Construcții, organizată de publicația Agenda Construcțiilor, a avut loc pe 29 octombrie 2020 și a avut ca subiect de dezbatere „Ce influență vor avea Planul European Renovation Wave și Programul de finanțare Casa Eficientă Energetic pe piața de construcții și în domeniile conexe?”.
Evenimentul, ce s-a derulat pe o perioadă de aproximativ 4 ore, s-a bucurat de interesul unui număr foarte mare de urmăritori, specialiști în proiectare, construcție și auditori energetici, atingând aproape 2.000 de vizualizări pe Facebook și peste 200 pe Youtube. Partenerii videoconferinței sunt ROCKWOOL România, Rehau Polymer România, Hilti România, Aluprof, CAD-PLAN, Habitat for Humanity și Velux.
Înregistrarea video-conferinței poate fi urmărită aici!
Informații la zi din sectorul construcțiilor și date despre evenimentele viitoare organizate de redacția Agenda Construcțiilor & Fereastra sunt disponibile la www.agendaconstructiilor.ro, www.fereastra.ro, www.euroconferinte.ro și pe Facebook, la www.facebook.com/agendaconstructiilor.fereastra