Constituția, legislația germană a muncii și cea a asigurărilor
sociale prevăd drepturi și obligații egale pentru toți angajații unei firme
indiferent de naționalitate. Implicit, un angajat român în Germania are
aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți angajați în cadrul aceleași
firme.
CE TREBUIE SĂ CONȚINĂ CONTRACTUL DE
MUNCĂ
Încheierea contractului de muncă se face în două exemplare.
Angajatorul este obligat să înmâneze un exemplar angajatului. Multe din
clauzele unui contract de muncă sunt prevăzute în legislația muncii sau în
contractele de muncă colective (Tarifvertrag). Contractul
de muncă trebuie să conțină numele și adresa angajatorului și a angajatului,
semnăturile acestora.
Contractul de muncă trebuie să conțină și data la care s-a
încheiat acesta, data începerii activității, locul unde se desfășoară
activitatea, salariul și data la care este plătit acesta, timpul de lucru,
perioada pentru care se încheie contractul și durata perioadei de probă.
SALARIUL ȘI PERIOADA PENTRU CARE SE
ÎNCHEIE CONTRACTUL
În contract se trece salariul brut pe oră sau pe lună. Salariul
net diferă de la o persoană la alta în funcție de clasa de impozitare care
depinde de situația familială a angajatului. Citește mai multe despre
asta aici.
Contractul poate fi încheiat pe perioada determinată sau
nedeterminată. Contractul pe perioada determinată poate fi prelungit până la 2
ani, după această perioadă, angajatorul fie îți oferă un contract pe perioadă
nedeterminată, fie încheie colaborarea. Perioada de probă este între 3 și 6
luni.
Angajatorul are obligația de a vă da la cel târziu 1 lună după începerea
relațiilor contractuale un contract de muncă în formă
scrisă.
PLATA
În Germania salariul minim este reglementat legal. Angajatorul
trebuie să plătească salariul minim legal. Acest lucru este valabil indiferent
dacă lucrați pentru un angajator german sau pentru un angajator din
străinătate. Plata salariului minim de către angajator este verificată în
Germania de către Administrația vamală.
Dacă angajatorul nu primește salariul minim, acesta trebuie să
îl primească ulterior. În plus acesta poate fi sancționat cu amendă. Salariul minim este de 9,50 euro brut
de la 01/01/2021 și de 9,60 euro pe oră lucrată efectiv de la 01/01/2021.
Personalul de asistență medicală primește un salariu minim mai mare: De la 1
iulie 2020, asistenților necalificați li s-au plătit 11,20 euro în
est și 11,60
euro în vest.
Salariul minim este să crească în patru etape până la un uniform
de 12,55 euro pe oră până la 1 septembrie 2021. La 1 iulie 2021, un salariu
minim uniform de 15,00 euro pe oră urmează să fie introdus pentru asistenții
medicali calificați.
În gospodăriile private nu sunt valabile aceste salarii minime.
Acolo este valabil salariul minim legal de 9,50 euro. Acest lucru este
valabil pentru personalul de curățenie și pentru ajutorii de bucătari.
CONCEDIEREA ȘI PROTECȚIE ÎMPOTRIVA
CONCEDIERII
În Germania există două tipuri de concedieri. O încetare
”normală” și o concediere ”extraordinară”. Încetarea extraordinară a
contractului este fără termen. Acest lucru înseamnă că contractul individual de
muncă se finalizează cu menționarea rezilierii. Încetarea fără termen a unui
contract individual de muncă este foarte rară, deoarece pentru eficiența
acestei încetări trebuie îndeplinească condiții speciale.
Legea de protecție împotriva concedierii menționează
că o concediere din partea angajatorului trebuie să fie legală din punct de
vedere social. Angajatorul trebuie să prezinte motive speciale care să fie
împotriva continuării angajării lucrătorului în întreprinderea sa.
Aceste motive pot fi legate de persoană sau de comportamentul
lucrătorului, dar și de nevoile urgente ale întreprinderii.
Concedierea este valabilă dacă aceasta este realizată în formă
scrisă. O concediere orală, pe email, fax sau sms nu este
valabilă. Concedierea nu este posibilă în timpul unei perioade de boală.
TIMPUL DE LUCRU
În Germania timpul de lucru este reglementat legal. Programul de
lucru este intervalul de timp în care lucrătorul trebuie să fie la dispoziția
angajatorului. Timpul în care este disponibil este denumit disponibilitatea pentru muncă .
Timpul dvs de lucru nu poate depăși maxim 8 ore pe zi.
Acesta poate fi prelungit la maximum zece ore dacă nu se depășește timpul de
lucru de opt ore timp de șase luni.
CONCEDIUL
Lucrătorii au dreptul la un concediu de odihnă plătit pe anul
calendaristic în valoare de minim
24 de zile lucrătoare. Acestea sunt patru săptămâni de
concediu pe an, deoarece sâmbăta este considerată zi lucrătoare.
Dreptul apare după primele șase luni lucrate după începerea
contractului de muncă. Dacă durata relației de muncă este mai mică de șase
luni, aveți dreptul la un concediu parțial (două zile lucrătoare pe lună).
Concediul este reglementat în contractul individual de muncă. Concediul trebuie
solicitat în scris de la angajator. De regulă vă puteți alege perioada de
concediu.
PROTECȚIA MUNCII
Legea de protecție a muncii obligă angajatorii să stabilească ce
măsuri de siguranță în muncă sunt necesare prin evaluarea condițiilor de muncă
(evaluarea riscurilor). Evaluarea riscurilor trebuie efectuată în funcție de
natura diferitelor activități și se referă la orice stres fizic și psihologic
care poate fi asociat cu munca.
În calitate de angajat, puteți cere angajatorului să vă
informeze despre riscurile pentru sănătate la locul de muncă. Trebuie să puteți
identifica amenințările la adresa sănătății și să reacționați.