Omul, prin modul sau de invatare de la cei dragi din jur, este supus experientei acestora. El invata ce vede, simte si aude. Dezvatarea nu exista pentru ca nu e nimeni cu nuiaua pe el cand e adult, este de parere psihologul Alexandru Plesea.

In acelasi timp, specialistul considera ca, in noi, se inscrie aceasta functie de suparare, frustrare, iritabilitate care, prin repetitie, o dezvoltam, iar prin ea credem ca rezolvam lucruri.

“Supararea este un capitol mental. Ea nu are legatura cu inima. Inima nu are ego, mintea are. Supararea este artificiala pentru ca este un program intiparit mental care ruleaza mai rapid decat decizia de a nu fi suparat. Asa cum si un caine este dresat la Aport. El nu isi mai da seama dupa ce a invatat procesul. Mintea produce o nominalizare, parere sau opinie despre ceva ce mi s-a intamplat. Daca nu-mi place ce mi s-a intamplat, ma voi supara, deoarece cuvintele mele deja au luat-o inaintea dorintei mele. Spre exemplu, cineva te jigneste – mintea vine si spune „m-a jignit, nu-mi place”. Mintea aici incepe sa caute solutii: il jignesc, il iert, il bat, il ignor etc. Tot acest proces duce la suparare pentru ca mintea judeca realitatea sau pe cel de langa”, explica psihologul Alexandru Plesea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Mintii.

Supararea sau frustrarea sunt clipe de neatentie pentru ca nu avem un scop

In psihologia moderna, supararea sau alte emotii negative sunt explicate ca fenomene venite din copilarie si dezvoltate in viata adulta. In realitate, acestea sunt clipe de neatentie pentru ca nu avem sau uitam de scop.

“Daca as fi avut un scop, de exemplu: sa urmez preceptele lui Iisus, Confucius, Buddha, Mohamed etc., atunci acest scop (repetat) m-ar fi ajutat sa fiu atent conform acestor precepte si sa iert sau sa inteleg ce m-ar fi suparat. Lucrurile negative din noi sunt artificiale, create si dobandite prin factorii externi. Omul poate trai fara ele, insa pentru asta e nevoie ca dorinta sa fie mai mare decat putinta lui, deoarece repetitia unui lucru de 10 ori este matematic mai mare, decat un lucru nou facut de 2 ori. Astfel, pozitivitatea, iertarea sau intelegerea au nevoie sa depaseasca din punct de vedere matematic numarul de nominalizari negative sau suparari pe care omul le-a trait”, conchide psihologul Alexandru Plesea.

Alexandru Plesea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Mintii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut si trainer in programare neuro-lingvistica. A studiat natura mintii umane in trei sisteme educationale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie si Romania si de peste 10 ani organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa afle ce posibilitati au cand isi folosesc resursele intelectuale si sa arate abilitatile pe care mintea noastra inca le are latente.

Source