Iar vizita la restaurant nu face excepție – după o lungă perioadă de timp în care casele ne-au devenit și loc de muncă, și școală, și restaurant, astăzi putem afirma că avem acces la aceste servicii într-o oarecare măsură. Deci, ne-am întors la restaurant – însă a rămas oare restaurantul la fel?
Arh. Radu Călin și arh. Sebastian Mîndroiu, fondatori ai PickTwo, firma de arhitectura din București, ne răspund la întrebare: restaurantul așa cum îl cunoaștem nu va mai fi la fel. Mai mult decât atât, ne povestesc despre normalul altfel din viețile noastre, explicându-ne cum s-au schimbat restaurantele noastre după pandemie.
Distanțat înseamnă sigur
În 2022, la fel ca în anul precedent, re-evaluăm conexiunile cu ceilalți: ne dorim spații intime, însă sigure. Astfel încât conceptul de distanțare prin design rămâne în continuare un pilon de sprijin. Pandemia ne-a învățat că putem fi împreună chiar și atunci când suntem distanțați – și, cum deja știm, totul a început cu bine-cunoscutul perete despărțitor de plexiglas.
Astăzi, cei mai mulți designeri de interior și-au dus creativitatea la următorul nivel, conturând distanțarea prin idei mai inovative și estetice în același timp, cum sunt pereții despărțitori din materiale naturale (bambus).
“Layout-ul restaurantului va trece la noua eră. Design interior restaurante va începe să își schimbe sensul. Pe măsură ce industria restaurantelor își revine din numeroasele provocări și incertitudini cauzate de pandemia globală, schimbările făcute pentru a rămâne în afaceri au contribuit la conturarea unor noi tendințe pentru 2022.
Având în vedere condițiile nefavorabile pentru luatul masa în spatii publice, proprietarii de restaurante trebuie să regândească modul în care aspectul fizic al restaurantelor lor vă funcționa cel mai bine pentru afacerea, personalul și clienții lor. Prezicerea noastră este că ceea ce înainte era o despărțire 70/30, cu mai mult spațiu de luat masa în față și o zonă limitată de bucătărie din spate, se vă întoarce la 30/70, cu mai mult spațiu în spate, până în 2025.” – arh. Radu Călin.
Două dintre conceptele pe care putem spune că le-a inaugurat pandemia sunt modularitatea și flexibilitatea: elementele modulare devin necesare pentru creionarea unui spațiu cu adevărat sigur. De acum înainte, cea mai mare provocare a experților în design interior rămâne să găsească un echilibru între distanțarea socială și conturarea unui spațiu confortabil, intim – la urma urmei, aceste coordonate rămân vitale pentru vizita la restaurant.
Mai sustenabil. Mai digital
Pandemia ne-a ajutat să conștientizăm mai multe lucruri, printre care și:
*sustenabilitatea este un atribut crucial pentru un trai sănătos și confortabil
*digitalizarea este unul dintre pilonii noștri de sprijin principali.
Acum, să le luăm pe rând: în restaurantele post-pandemice, sustenabilitatea devine mai mult decât o tendință: devine o necesitate, pentru că suntem din ce în ce mai conștienți de faptul că sănătatea Planetei ține de noi.
Materialele naturale și eficiența energetică, precum și alegerea furnizorilor potriviți sunt trei dintre pilonii de sprijin ai sustenabilității în restaurantele noastre:
Sunt proiecte care, prin conceptul lor, sunt realizate în mare parte din materiale naturale. Lemnul și piatra naturală sunt principalele componente în cadrul proiectelor de acest tip, în general amenajări mai calde ca atmosferă. Folosim ambele materiale atât la pereți cât și la pardoseli, iar dintre calitățile pietrei apreciem durabilitatea în timp și aspectul. – arh. Sebastian Mîndroiu, cofondator al studioului PickTwo
Și, în ce privește digitalizarea, ultimii ani ne-au convins: e de nelipsit din viețile noastre, iar, când vine vorba de utilitatea ei în restaurante, ne face să ne simțim mai în siguranță. În HoReCa, serviciile care nu impun contactul dintre persoane sunt din ce în ce mai căutate – majoritatea hotelurilor deja au implementat self check-in-ul, iar scanarea meniului din restaurant prin folosirea codului QR nu mai este ceva neobișnuit.
Și, întrebarea fundamentală: de ce mergem la restaurant după pandemie?
Până acum, mergeam la restaurant pentru a petrece timp alături de cei dragi și pentru a savura preparatele noastre favorite. Aceste coordonate sunt în continuare valabile și astăzi, însă au fost, cumva, surclasate: după pandemie, mergem la restaurant ca să ne simțim bine.
Ne-am dat seama – după lunile de izolare, în care mobilitatea ne-a fost restrânsă, că vizita la restaurant era mai mult decât atât: era o deconectare de la realitate și o conectare cu noi înșine și cu cei dragi. Astăzi, după pandemie, mergem la restaurant ca să ne facem bine.
“Suntem în era schimbărilor, iar consecințele pandemiei se simt și în obiceiul de consum al clienților.
Un exemplu bun este percepția consumatorilor legată de locurile de luat masa. Dacă până în 2019, obiceiul de a lua masa în restaurant făcea parte din ritualul zilnic al oamenilor, în urma restricțiilor acest obicei este privit ca o ocazie specială, iar așteptările oamenilor au crescut începând de la ingrediente, la preparat până la experiență totală.
De asemenea, numărul de călătorii a scăzut, dar o dată cu această scădere, nevoia de diversitatea a preparatelor a crescut, statisticile arată că deschiderea de a încerca preparate din alte culturi este mult mai ridicată.“- arh. Radu Călin
Insert citat reconfigurare obicei de consum
Deci, focusul antreprenorilor trebuie să se îndrepte către cristalizarea stării de bine: contează mai mult ca niciodată acel wellness despre care am tot auzit: vizita la restaurant îți aduce calm, respiro, tihnă. Coordonate care pot – și trebuie – accentuate prin toate elementele restaurantului, de la serviciile propriu-zise și până la designul interior al locului.
Astfel, coordonatele care guvernează restaurantele post-pandemice sunt siguranța deplină, conturarea intimității în distanțare, dar și gravitarea înspre creionarea unui spațiu care să inspire la stare de bine: de acum înainte, mergem la restaurant pentru a ne deconecta mai mult ca niciodată.
Căutăm relaxarea departe de agitația firească a zilei – iar restaurantul devine un soi de sanctuar sigur, în care trebuie să avem încredere că suntem nu doar protejați, ci și încurajați să ne fie cu adevărat bine.