În mai 2022, FEANTSA și Fundația Abbé Pierre au publicat cea de-a 7 prezentare generală a excluziunii de la locuire în Europa 2021, care dezvăluie dovezi alarmante ale creșterii numărului de persoane fără adăpost în marea majoritate a Uniunii Europene, precum și o imagine dramatică a lipsei severe de locuințe în aproape toate țările UE.
București – 14 Decembrie 2022
Deși toate gospodăriile sunt afectate de criza costului de trai, aceasta are un efect deosebit de negativ asupra condițiilor de viață ale gospodăriilor care subzistă sub pragul sărăciei. În 2020, 17,1% din populația europeană trăia sub pragul sărăciei, adică peste 75 de milioane de oameni, o creștere cu 5% față de 2010. Dintre populația europeană, 22% erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu cele mai mari rate înregistrate în Bulgaria (32,1%), România (30,4%), Grecia (28,8%), Spania (26,4%) și Letonia (26%). În timp ce proporția populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut ușor în medie în UE27 în ultimii 10 ani (-7%), a crescut din nou cu 6% în doar un an, din 2019 până în 2020, în timpul pandemiei.
Conform Indicelui European de Excluziune de la Locuire, 2022, 17,5% din populația europeană și 29% din gospodăriile sărace trăiesc în condiții de supraaglomerare în UE27. România se află în fruntea tabelului cu 54,1% din gospodăriile sărace trăind în condiții de supraaglomerare. Din nou, România s-a aflat în top în ceea ce privește gospodăriile sărace care se confruntă cu lipsuri severe de la locuire, în timp ce 24,2% dintre gospodăriile sărace din România trăiau în condiții improprii. În cele din urmă, 28% dintre copiii români săraci – sub 18 ani (o creștere de 17% față de 2019) – trăiau în condiții improprii față de media UE27 de 24,6%.
Potrivit fondatorului și președintelui Asociației Casa Ioana, Ian Tilling, persoanele care se confruntă cu lipsa adăpostului sunt deosebit de afectate, aflându-se la marginea societății și confruntându-se cu bariere aparent insurmontabile în încercarea de a-și schimba situația în bine, în special în ceea ce privește locuințele la prețuri accesibile.
Miercuri, 14 decembrie 2022, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociația Casa Ioana și partenerii săi vor oferi mese calde, îmbrăcăminte călduroasă și produse alimentare persoanelor lipsite de adăpost din București. În cadrul evenimentului, la servirea meselor, ne vor ajuta Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, împreună cu Ambasadorul Suediei în România, Therese Hyden. În sprijinul acestei acțiuni se vor aduna și alți voluntari din mediul de afaceri, ONG-uri, societatea civilă și sectorul educației.
Evenimentul este sprijinit de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și Compania Națională de Căi Ferate CFR. Cele 200 de mese calde vor fi oferite de Stadio. Casa Ioana dorește să mulțumească următorilor parteneri Cambridge School, SPE Romanian Section, Nordexim MV International, British School of Bucharest, Trimco Romania, British Embassy, British Council, King’s Oak School, Sezamo, Clothing Direct, IKEA, Dnata, Oracle, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Primo Prod care s-au oferit sa sprijine ca un simplu gest de solidaritate cu cei care se confruntă cu lipsa adăpostului.
România are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din UE. În ciuda estimării generale de aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost care locuiesc pe străzile din București, este imposibil de evaluat cu exactitate numărul de persoane care dorm în condiții severe în capitală. Mulți alții trăiesc în locuințe supraaglomerate sau inadecvate, în timp ce alții stau temporar cu prietenii. Ruperea relațiilor, lipsa siguranței locului de muncă și salariile mici, împreună cu o lipsă severă de locuințe la prețuri accesibile sunt cauze semnificative ale lipsei de adăpost.
Din ce în ce mai mult, familiile își pierd casele și sunt forțate să trăiască pe străzi, în special cele care se confruntă cu violență domestică și care nu au la cine să apeleze pentru ajutor.
Odată ce trăiesc pe stradă, mulţi oameni fără adăpost consideră că este dificil să câştige suficient pentru a găsi un loc decent unde să trăiască. În ciuda faptului că între o treime şi o jumătate dintre aceştia sunt angajaţi, cei mai mulţi lucrează „la negru” sau nu sunt suficient plătiţi pentru a-şi satisface nevoile de bază. Mulţi alţii lucrează în regim part-time ceea ce înseamnă că nu au suficiente resurse financiare. O mulţime de oameni fără adăpost au câte două sau trei locuri de muncă la un moment dat, însă veniturile mici nu îi ajută foarte mult. Fără locuri de muncă legale, cei mai mulţi se află în afara sistemului de asistenţă socială şi de sănătate
Ian Tilling spune că un loc de muncă și o creșă/grădiniță decente reprezintă două ingrediente vitale pentru a scăpa de viaţa de pe stradă. „Lucrăm cu mame care au fost adesea forțate să depindă de partenerul abuzator în ceea ce privește căminul și securitatea financiară. În plus, multe dintre acestea trebuie să combată bariere, cum ar fi dificultatea de a găsi și menține un loc de muncă decent si lipsa de sprijin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului pe durata orelor de muncă. Într-un astfel de mediu competitiv, dificultăţile cu care se confruntă aceşti părinţi sunt aproape insurmontabile pentru ocuparea forţei de muncă.”
Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Managerul general al Asociației Casa Ioana, Gheorghe Andreea, afirmă: “Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă fără ajutor specializat.”
Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Cu toate acestea avem nevoie să-i recunoaştem pe cei care sunt vulnerabili şi să le dăm o mână de ajutor în cazul în care putem.
Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casa Ioana din Bucureşti, declară: “Din păcate, beneficiile economice nu au fost resimțite de aproape jumătate dintre români, lăsând în urmă foarte multe persoane marginalizate și extrem de vulnerabile. Știm că un bol de supă și câteva haine nu vor schimba perspectivele lor pe termen lung, dar sperăm că acest eveniment va crește gradul de conștientizare a barierelor întâmpinate de persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost în încercarea lor de a-și depăși situația.”
Contact: Andreea Gheorghe – Manager General
Telefon: +40 21 3326 390
Mobil: +40 725 516 228
Email: [email protected]
URL: www.casaioana.org
Descriere Asociația Casa Ioana
Asociaţia Casa Ioana a fost înfiinţată în anul 1995 şi ajută femeile victime ale violenţei domestice și familiile fără adăpost în procesul de reintegrare socială, oferindu-le cazare temporară şi servicii psihosociale de suport. Oferim suport comprehensiv beneficiarilor pentru a le sprijini tranziţia către o viaţă independentă, un adăpost şi un loc de muncă, ajutându-i în dezvoltarea unor abilităţi care să prevină întoarcerea pe stradă. Important în acest proces este credinţa conform căreia beneficiarii trebuie încurajaţi să ia propriile decizii, şi, de asemenea, să le fie încurajată independenţa. Capacitatea centrului Casa Ioana este de 9 familii și 20 copii.
Violenţa domestică este cauza imediată a lipsei unui adăpost pentru nenumărate familii şi femei singure. Victimele sunt adesea izolate de alte reţele de sprijin şi de resurse financiare de către agresorii lor, fapt care determină riscul de a deveni persoane fără adăpost. Drept rezultat, acestea se regăsesc în situaţia de a nu avea un venit stabil sau un istoric al locurilor de muncă. De cele mai multe ori suferă de anxietate, atacuri de panică, depresie şi abuzul de substanţe. Când femeile se află într-o relaţie abuzivă, acestea nu pot face întotdeauna alegeri clare.
De asemenea, studiile sugerează ca multe femei care rămân fără un adăpost sunt victime ale violenţei domestice, chiar dacă aceasta nu reprezintă cauza principală a fenomenului persoanelor fără adăpost. Experţii conchid că există o corelaţie puternică între violenţa domestică şi lipsa unui adăpost. Femeile, de cele mai multe ori fug fără a avea un plan şi resurse financiare şi nicio opţiune de adăpostire. Când o femeie decide să părăsească o relaţie abuzivă, de cele mai multe ori nu are unde să meargă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor cu puţine resurse. Lipsa de locuinţe la preţuri accesibile şi listele lungi de aşteptare pentru locuinţele sociale înseamnă că multe femei şi copiii acestora sunt obligaţi să aleagă între abuzul la domiciliu şi viaţa pe străzi. Multe femei nu mai păstrează legătura cu prietenii sau familiile lor sau se tem să caute adăpost deoarece partenerii abuzivi le pot urmări foarte uşor.
Aceasta este cea de-a 7 ediție a Christmas Soup Kitchen pe are Asociația Casa Ioana o organizează, după o pauză de doi ani ca urmare a pandemiei, prima având loc în 2013.
###