1. APĂRAREA INDEPENDENȚEI JUSTIȚIEI ȘI A STATUTULUI JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR
1.1. Consolidarea, previzibilitatea și stabilitatea statutului judecătorilor și procurorilor
Consiliul intenționează să inițieze consultări cu reprezentanții puterilor legislativă și executivă, astfel încât modificările legislative în materie să nu conducă la crearea unei discriminări negative pentru magistrații în funcţie, de natură a afecta previzibilitatea și stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativă să nu afecteze drepturile magistraților aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat, corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
Repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, a statutului magistraților agravează situația resurselor umane prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții și are, în final, un efect negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.
Statutul magistraților trebuie să fie exclusiv expresia exigențelor reglementate de Constituție, să fie stabilit exclusiv prin raportare la rolul puterii judecătorești și nu trebuie să depindă de impedimente sau dificultăți care pot decurge din modul în care legiuitorul s-ar raporta la alte categorii de personal.
1.2. Promovarea independenţei judecătorilor și procurorilor, atât în ceea ce privește independența sistemului, cât și în ceea ce privește independența individuală, inclusiv sub aspectul componentei sale financiare
Prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor si procurorilor au fost reglementate aspecte de natură a întări independența justiţiei și a magistraților, în special cele referitoare la cariera magistraților: condițiile de admitere în magistratură, condițiile pentru promovarea în funcții de execuție și de conducere, evaluarea profesională, condițiile și procedura pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare. Aceste dispoziții legale urmează a fi implementate de Consiliu prin mijloacele specifice, date de lege în competența sa: organizarea concursurilor de recrutare și de promovare, precum și a procedurilor de transfer conform unui calendar de natură a asigura ocuparea locurilor vacante și echilibrarea volumului de muncă, aprobarea programului de formare profesională a auditorilor de justiție și a programului de formare profesională continuă a magistraților, care să asigure o pregătire continuă și actualizată și desfășurarea activității la cel mai înalt nivel profesional de către magistrați, soluționarea contestațiilor împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activității profesionale a magistraților.
Garantarea independenței justiţiei, cât şi a independenței magistraților, alături de prevenirea imixtiunii celorlalte puteri în activitatea acestora, pot fi asigurate atât prin alocarea unor fonduri bănești suficiente pentru desfăşurarea şi administrarea activităţii magistraților, prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, existenţa unui număr suficient de magistraţi pentru a evita un volum de muncă excesiv şi pentru a permite finalizarea proceselor într-un termen rezonabil, dar şi prin securitatea, inclusiv financiară, a acestora.
Gestionarea bugetului instanțelor de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu emiterea avizelor conforme din partea Consiliului, va permite o participare activă a instanțelor judecătorești în procesul decizional, fiind esențial ca previziunile bugetare să se realizeze pe baza unor criterii obiective, precum schemele de personal, volumul de activitate, populația din circumscripția fiecărei instanțe și indicatorii de performanță. Consiliul va urmări să asigure o mai bună distribuire a resurselor existente și o ierarhizare mai clară a programelor care trebuie finanțate prioritar, astfel încât să se garanteze eficiența funcționării sistemului judiciar.
Consiliul intenționează să inițieze consultări cu reprezentanții puterilor legislativă și executivă pentru identificarea unor soluţii echilibrate de îmbunătățire a actelor normative ce vizează salarizarea şi acordarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, care să asigure independența atât la nivel individual, cât și din perspectiva sistemului judiciar în integralitatea sa.
1.3. Mecanisme eficiente de apărare a reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor
Se va urmări inițierea, din oficiu, a demersurilor de apărare a independenței judecătorilor și procurorilor și a sistemului judiciar, prin promovarea unei politici active, corelate cu implicarea altor instituții în vederea luării unor măsuri reparatorii eficiente.
Consiliul intenționează să își sporească capacitatea de a reacționa pentru a apăra magistrații împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea, ar crea suspiciuni cu privire la acestea sau ar fi de natură să aducă atingere reputației lor profesionale. Acest obiectiv poate fi atins prin acordarea unor termene scurte în care să fie realizată verificarea aspectelor semnalate de către Inspecția Judiciară, să fie întocmit raportul și să fie adoptată hotărârea prin care se dispun măsurile necesare.
1.4. Colaborarea instituțională loială cu reprezentanții puterii legislative și ai puterii executive
Consiliul își reafirmă preocuparea constantă în îndeplinirea rolului său constituțional de garant al independenței justiției.
Totodată, Consiliul intenționează să aibă o colaborare instituțională loială, în limitele competențelor legale, cu reprezentanții celorlalte puteri în stat, în contextul îndeplinirii obiectivelor asumate în implementarea strategiilor privind sistemul judiciar, precum și a celor asumate la nivel european, inclusiv prin asigurarea unor premise clare referitoare la respectul reciproc între instituții și respectarea independenței sistemului judiciar.
2. ADOPTAREA UNEI POLITICI COERENTE ȘI EFICIENTE DE RESURSE UMANE
2.1. Asigurarea resurselor umane necesare și optimizarea volumului de muncă
Consiliul își exprimă preocuparea pentru situația resurselor umane din sistemul judiciar, precum și a volumului de muncă în instanțe și parchete, aceasta reprezentând un element cheie al mandatului în curs și o prioritate a activității sale.
În acest sens, printre măsurile care vor fi avute în vedere pentru o cât mai urgentă echilibrare a situației actuale, menționăm:
2.1.1. Reglementarea statutului asistentului judecătorului și o generalizare a funcționării acestei categorii de personal la nivelul instanțelor, precum și identificarea unei soluții similare pentru activitatea desfășurată în cadrul Ministerului Public;
2.1.2. Reevaluarea circumscripțiilor teritoriale, atât la nivelul instanțelor judecătorești, cât și al parchetelor (inclusiv sub aspectul desființării unor instanțe/unități de parchet);
2.1.3. Implementarea generalizată a instrumentelor de management la nivelul sistemului judiciar, în scopul eficientizării gestionării resurselor în înfăptuirea unui act de justiție de calitate și într-un timp rezonabil;
2.1.4. Organizarea concursurilor de recrutare și de promovare, precum și a procedurilor de transfer conform unui calendar de natură a asigura ocuparea locurilor vacante și echilibrarea volumului de muncă.
2.2. Perfecționarea formării inițiale și continue a judecătorilor şi procurorilor
Consiliul reafirmă preocuparea pentru formarea profesională atât inițială, cât și continuă a magistraților, componentă esențială a politicii de resurse umane și garanție a păstrării unor standarde înalte de calitate, reflectate în însăși calitatea actului de justiție.
Acest obiectiv urmează a fi atins prin:
2.2.1. Adaptarea Programului de formare profesională a auditorilor de justiție la dinamica modificărilor legislative intervenite, în acord şi cu realităţile sociale actuale, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii;
2.2.2. Adaptarea Programului de formare profesională continuă la dinamica procesului legislativ şi la cerinţele profesiei.
2.3. Eficientizarea procedurilor de selecție prevăzute de lege
2.3.1. Stabilirea unor calendare anuale estimative pentru parcurgerea procedurilor de ocupare a posturilor vacante de judecător și de procuror, în raport cu evoluţia posturilor vacante la nivelul instanţelor şi parchetelor;
2.3.2. Analiza rezultatelor obţinute în urma procedurilor derulate, în vederea îmbunătățirii acestora, inclusiv prin formularea de propuneri de modificare a legislaţiei incidente;
2.3.3. Derularea Protocolului de colaborare privind Educația juridică încheiat între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Uniunea Națională a Barourilor din Românie și Ministerul Educației, în vederea promovării orientării vocaționale.
3. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI JUDICIAR
3.1. Asigurarea resurselor materiale necesare bunei funcționări a justiției ca serviciu public
Consiliul va urmări realizarea unei analize a reglementărilor procedurale în vigoare care nu și-au dovedit eficiența și care, dimpotrivă, au generat eforturi suplimentare din partea personalului instanțelor și parchetelor și au determinat o creștere a duratei procesului, urmată de susținerea unui eventual demers pentru modificarea legislației.
Consiliul va susține demersurile pentru realizarea investițiilor în infrastructura fizică a instanțelor și parchetelor, investiții absolut necesare și esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale magistraților (e.g. demersurile pentru realizarea proiectului ”Cartierul pentru justiție” care va grupa instituțiile de justiție din București într-un singur areal imobiliar).
3.2. Îmbunătățirea infrastructurii, inclusiv din perspectiva nevoii de digitalizare
Digitalizarea sistemului judiciar reprezintă o prioritate pentru eficientizarea activității instanțelor și parchetelor și vizează, pe de o parte, perfecționarea sistemului electronic de gestionare a cauzelor, iar, pe de altă parte, facilitarea accesului electronic al justițiabililor la informații de interes public și la jurisprudență, precum și a accesului părților la documentația din dosare și la tehnologia audio-video în materie de audiere.
De altfel, prin obiectivele și rezultatele urmărite în cadrul proiectelor cu finanțare externă, pe care Consiliul le implementează pe diferite componente ale reformării sistemului judiciar (formare profesională, optimizarea managementului instanțelor și respectiv al parchetelor, eliminarea factorilor pentru inflația de cauze, consolidarea capacității organizaționale și administrative a Consiliului sau îmbunătățirea sistemului de evaluare şi asistență psihologică la nivelul sistemului judiciar), dar și prin mecanismele și aplicațiile informatice care sunt dezvoltate în cadrul lor, se va realiza o reformare substanțială la nivelul sistemului judiciar și se vor pune la dispoziția sistemului instrumente de îmbunătățire a performanțelor și de eficientizare.
4. CREȘTEREA TRANSPARENȚEI ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA COMUNICĂRII INSTITUȚIONALE
Consiliul reafirmă nevoia de îmbunătățire a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, într-o abordare unitară, profesionistă și eficientă, în interiorul sistemului, dar și în afara sa, în relația cu publicul larg, cu societatea civilă, cu mass-media, precum și în relația instituțională cu celelalte puteri. Pe aceeași linie directoare se înscrie și creșterea transparenței decizionale, care să se reflecte într-o sporire a gradului de încredere în justiție, în general.
În acest sens obiectivele principale sunt:
4.1. Creşterea transparenţei decizionale a Consiliului Superior al Magistraturii
4.2. Păstrarea unui contact permanent cu corpul magistraţilor și cu asociațiile profesionale
Consiliul își propune păstrarea unei consultări constante și a unei comunicări bidirecționale cu corpul magistraților, pentru a putea identifica nevoile reale și actualizate ale corpului magistraților și soluțiile care pot asigura buna desfășurare a activității acestora.
4.3. Îmbunătățirea relațiilor cu celelalte profesii juridice, cu societatea civilă și cu mass-media
4.3.1. Ghidul de bune practici elaborat la nivelul Consiliului privind relația cu celelalte profesii juridice, cu precădere privind relația cu avocații, dar și în relația cu mass-media va fi promovat și folosit ca instrument obiectiv de comunicare integrată;
4.3.2. Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu celelalte puteri va servi drept cadru general de comunicare inter-instituțională coerentă și eficientă;
4.3.3. Strategia de comunicare unitară la nivelul sistemului judiciar, adoptată de Consiliu în 2020, va sta la baza îmbunătățirii și abordării armonizate a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar;
4.3.4. Menținerea unui dialog continuu inter-instituțional, în special între purtătorii de cuvânt, în contextul unei strategii de comunicare unitară, pentru a identifica temele de interes, a asigura schimbul de bune practici și a identifica proceduri sau soluții comune va asigura o comunicare unitară atât cu instituțiile din teritoriu, cât și în plan extern și va contribui la creșterea nivelului de încredere în sistemul judiciar;
4.3.5. Implementarea unui mecanism de bune practici prin intermediul căruia Consiliul să poată prelua anumite informații sau subiecte identificate de către autorități ca fiind de interes larg și explicitarea sau corectarea acestora, după caz, în relația cu profesioniștii din sistem sau cu celelalte categorii de public țintă, inclusiv prin intermediul reprezentanților societății civile din cadrul Consiliului.
5. CONSOLIDAREA RELAŢIILOR INTERNE ȘI INTERNAŢIONALE
5.1. Colaborarea eficientă în contextul implementării strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar, a strategiei naționale anticorupție și a strategiei naționale contra criminalității organizate;
Consiliul va continua linia colaborării deschise, directe și eficiente cu toate autoritățile și instituțiile în plan național, în cadrul diverselor platforme și paliere de cooperare privind sistemul judiciar, pentru a da eficiență și pentru a implementa obiectivele strategice asumate în acest sens.
Consiliul va continua implicarea în activitățile Consiliului de management strategic (COMS), la care participă la nivel de președinte și vicepreședinte, alături de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de ministrul justiției, în vederea analizei aspectelor de esență privind sistemul judiciar, în implementarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022-2025. Totodată, va întreprinde demersurile necesare, la nivel tehnic, pentru atingerea obiectivelor strategice asumate în considerarea planurilor anuale de activitate, inclusiv sub aspectul monitorizării acestora în aplicația informatică specializată, utilizată în implementarea Strategiei şi a Planului de acțiuni aferent acesteia.
De asemenea, Consiliul va continua colaborarea în cadrul Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, în vederea implementării măsurilor stabilite în responsabilitatea sa în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025.
5.2. Cooperarea loială cu celelalte autorități și instituții publice, inclusiv din perspectiva îndeplinirii recomandărilor și obiectivelor asumate în domeniul afacerilor europene;
Consiliul își reafirmă preocuparea și implicarea constantă și activă în îndeplinirea direcțiilor asumate în domeniul reformării sistemului judiciar și al păstrării caracterului ireversibil al acestora, în contextul recomandărilor formulate la nivel european, precum și deschiderea spre continuarea cooperării loiale cu celelalte autorități implicate în procesul de reformă.
5.3. Menținerea unei bune colaborări cu instituții omologe din celelalte sisteme judiciare din cadrul Uniunii Europene, la nivel bilateral,dar și în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, precum și a colaborării cu entitățile din cadrul Consiliului Europei sau cu alte organisme internaționale în domeniile de competență ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul își manifestă același interes și cu privire la implicarea în domeniul relațiilor internaționale, la nivel european și internațional. Experiența schimbului de bune practici, relaționarea deja consolidată cu instituții omologe la nivel european sau internațional ori în cadrul rețelelor de cooperare vor fi fructificate și dezvoltate pe parcursul acestui mandat.
Consiliul își reafirmă, în contextul politicii sale de relații internaționale, preocuparea pentru menținerea unei colaborări dinamice, eficiente, care să aducă perspective noi, utile în contextul reformării sistemului judiciar și care să permită, totodată, afirmarea în plan extern a conceptelor inovatoare promovate deja la nivel național, dar mai ales care să faciliteze dialogul direct, schimbul de experiență și cooperarea magistraților români cu colegii din alte sisteme judiciare.