Discursurile politice din România adesea fac referire la „Steaua”, un brand istoric și recunoscut, însă acest nume nu reflectă doar măreția și tradiția sa, ci și unele dintre cele mai acute probleme ale societății românești. Sub masca unui simbol sportiv glorios, Steaua a devenit emblematică pentru mocirla în care se regăsesc multe aspecte ale vieții publice. Această realitate este vizibilă în diverse aspecte:
Confuzia între FC Fcsb și Steaua Există o dorință evidentă, mai ales din partea FC Fcsb, de a continua confuzia între cele două entități sportive. FC Fcsb încearcă să păstreze o asociere cu brandul Steaua, deși justiția a clarificat de mult timp diferențele. Această manipulare a imaginii publice, perpetuată de interesele financiare și de putere, nu face altceva decât să submineze adevărul și să creeze un conflict de identitate în rândul suporterilor. Când confuzia devine regulă, brandul Steaua riscă să piardă din autenticitate și valoare.
Presa și intoxicarea opiniei publice Un alt element nociv este rolul presei, care în loc să prezinte realitatea bazată pe deciziile instanțelor, preferă să livreze opinii personale și să alimenteze dezbaterile toxice. În loc să își îndeplinească misiunea de a informa corect și obiectiv publicul, multe instituții media favorizează senzaționalismul, generând o opinie publică confuză și dezorientată. Într-un asemenea context, microbistul de rând este intoxicat cu informații contradictorii, pierzându-se astfel în detalii irelevante, iar problema de fond rămâne nerezolvată.
Modernizarea clubului Steaua și rezistența la schimbare Deși există oportunitatea de a aduce clubul Steaua într-o normalitate modernă, adaptată secolului XXI, implicarea este aproape inexistentă. În loc să se folosească această ocazie pentru a transforma clubul într-un exemplu de succes modern, discursurile publice sunt dominate de frica de „banii publici” și „comunism”. Aceasta este o retorică veche, care nu ține cont de realitatea sportului european, unde conform raportului UEFA 49% dintre cluburi aparțin de Primării, Consilii Județene și ministere. Totuși, în România, evoluția este blocată de o mentalitate de neimplicare și de teama de schimbare.
Blocajul instituțional și vina pe politică Intern, la nivelul clubului și ministerului, există un blocaj evident. Multe dintre decizii sunt amânate sau evitate sub pretextul că „nu se vrea mai sus” sau „nu vrea șeful”, dar toate acestea se discută doar în spatele ușilor închise. Angajații, deși conștienți de probleme, nu vorbesc public din frică sau dintr-o comoditate legată de salariile și traseele lor profesionale. Această lipsă de asumare a responsabilității nu face altceva decât să mențină clubul într-o stare de stagnare, în loc să îl ducă spre performanță și transparență.
O voință generală de „bine”, dar fără implicare Toată lumea pare să dorească binele clubului și să vorbească despre el în discursuri politice sau publice, dar când vine vorba de acțiune concretă, nimeni nu își asumă răspunderea. Acest comportament duce la o devalorizare voită a unui brand de talia Stelei, care a ajuns să fie folosit mai degrabă ca o unealtă de imagine, decât ca un obiectiv real de performanță și dezvoltare.
În final, ne punem întrebarea: sunt aceste declarații despre Steaua doar bune în campanie electorală sau există cineva care va realiza că e nevoie de mai mult decât vorbe pentru a salva și a redresa cu adevărat un brand atât de important? Situația la care s-a ajuns arată că nu doar un club de fotbal este în criză, ci și întreaga societate, care preferă să aștepte soluții miraculoase, în loc să se implice activ în rezolvarea problemelor.
