Am văzut o manipulare în presă, în care s-ar sugera că ar fi relevant cât a produs Steaua vs. cât ar trebui să ceară în procesul pentru prejudiciu.
Și, cum ne place să ascultăm experți, Ionuț Axinescu l-a întrebat pe Radu Bozocea, expert în drepturi de proprietate intelectuală.
La întrebarea cât de relevant este?
Răspunsul este: „zero”.
Probabil la acest „zero” se referea și Căvescu?
Punctul de vedere al expertului în proprietate intelectuală
„Din punctul de vedere al proprietății intelectuale, adică al brandurilor, litigiul se vede așa: marca Steaua este o parte dintr-un ansamblu care cuprinde și venituri de imagine, și un palmares, și alte lucruri care, împreună, într-adevăr, pot crea un prejudiciu.”
Nu totul se reduce la marcă
Deci nu se reduce totul doar la marcă.
Trebuie să se stabilească, atunci când vor cere în instanță, exact ce anume s-a folosit pentru a obține niște venituri financiare în plus.
Dar acestea, sigur, vor fi mai mult decât doar folosirea mărcii.
Ține foarte mult de solicitările Stelei, în sensul că ei consideră că o parte din veniturile obținute de altcineva ar trebui să le revină lor.
Sau, un alt principiu: că nu s-ar fi putut obține niște venituri dacă o altă persoană nu se folosea de niște drepturi care ei consideră că nu îi aparțin.
Principiile din proprietatea intelectuală
Principiile la proprietatea intelectuală sunt mai multe, dar două sunt cele mai folosite:
Prejudiciul înseamnă profitul pe care l-aș fi făcut eu pe vânzările celui care a folosit marca sau, invers, profitul pe care l-a făcut cel care a folosit marca pe vânzările mele.
De obicei, cel afectat alege varianta cea mai favorabilă din punct de vedere financiar.
Mai direct spus, cel care se consideră prejudiciat poate să solicite adăugarea propriului adaos comercial la vânzările celuilalt sau să aplice la vânzările celuilalt propriul său adaos comercial.
Cum este abordat dosarul
Asta, vă dați seama, depinde foarte mult de modul în care este abordat dosarul — de calitatea bunurilor, pentru că, dacă vorbim de bunuri de lux, evident, se va alege o variantă; dacă vorbim de bunuri de serie, se alege altă variantă.
Acestea sunt principii.
Cum va decide cel care se consideră prejudiciat, el va decide.
Dacă, în 2014, prejudiciul estimat atunci de anumiți experți — și, din câte știu, acceptat de instanță — a fost de 36,8 milioane,
va fi relevant de dovedit utilizarea unui drept pe care eu consider că el nu l-a avut.
Despre despăgubiri și durata procesului
Cât timp instanța va constata că o altă persoană, o altă entitate, a folosit dreptul meu pentru a obține venituri, în exact aceeași perioadă eu sunt îndreptățit să obțin niște despăgubiri.
În afară de cele materiale, câteodată
se încuviințează și cele morale, în sensul că pe mine m-a prejudiciat și ca reputație, nu doar economic.
Unele au legătură directă cu activitatea comercială, celelalte cu niște factori pe care trebuie fiecare să îi prezinte în fața instanței, ca argument privind o încălcare a drepturilor morale.
Ce contează în calculul prejudiciului
În orice calcul contează, normal, și inflația, dar în primul rând va conta ceea ce va solicita cel care se consideră prejudiciat.
El prezintă niște solicitări în instanță, pentru că își dorește să își recupereze prejudiciul.
Durata în instanță
Durata în instanță?
Aceasta are legătură mare cu solicitările.
Adică poți să ai niște solicitări punctuale și ușor de demonstrat — și atunci, evident, cazul se va derula într-o perioadă mai scurtă.
Sau poți să ai niște solicitări mai complexe, care necesită explicații mai ample, și atunci va fi pe o perioadă mai lungă.
Asta nu e o teorie, chiar decizia de a avea niște solicitări sau de a nu le avea o iei și gândindu-te la cât de lung va fi procesul.
Tu alegi ce consideri că ar fi relevant pentru tine, și ca sumă, și ca durată a procesului.”
— la Spirit Stelist.