Eternul derby al României este cunoscut de către toți ca fiind duelul dintre cele mai mari cluburi ale României, Steaua București și Dinamo București, cele mai titrate și mai populare cluburi din România. Rivalitatea dintre cele două nu se rezumă doar la fotbal, ea este prezentă și în alte sporturi, precum rugby, polo, baschet, handbal şi în toate întrecerile individuale. Cu toate astea, presa continuă dezinformările și minciunile, numind ceea ce va avea loc în această seară drept „eternul derby”.
Rivalitate celor două cluburi, încă de la înființarea lor, a împărțit sportul românesc. În fotbal, Steaua are 20 de campionate și Dinamo 18, aducerea unui club fals în această ecuație, Fotbal Club Fscb cu doar 5 titluri, este doar un instrument de mediatizare și de marketing. De aceea, ținem să reamintim tuturor deciziile care arată că Steaua București, deținătoarea Cupei Campionilor Europeni și a Supercupei Europei, nu are absolut nicio legătură cu FC FCSB SA, echipă înființată în 2003.
S.C. FOTBAL CLUB FCSB S.A este o persoană juridică de drept privat, care s-a înfiinţat la data de 19.02.2003. Din acel moment, Societatea FC FCSB a folosit ilegal și abuziv numele, marca, imaginea și identitatea CSA Steaua București.
Furtul de identitate a fost recunoscut și condamnat definitiv și irevocabil în două procese: MARCA STEAUA – Înalta Curte de Casație și Justiție (2014) și NUMELE STEAUA (2016).
ADEVĂRUL STABILT DEFINITIV ÎN JUSTIȚIE:
“Dat fiind faptul că marca reclamantului (CSA Steaua) era notorie, acest mod de a proceda reprezintă un indiciu în sensul că obiectivul titularului mărcii a cărei anulare se cere (FC FCSB) a fost acela de a beneficia în mod nejustificat de acest renume” – ÎCCJ, 2014
CSA STEAUA nu si-a cedat niciodată patrimoniul – marca, nume, palmares – către alte entități juridice. Nici măcar către asociația non-profit AFC Steaua.
S.C. FC FCSB S.A. nu a preluat NICIODATĂ marca, numele sau palmaresul Secției de Fotbal a CSA STEAUA. De altfel, FC FCSB nu a preluat niciodată nici măcar palmaresul AFC Steaua.
“Prin protocolul încheiat în 1999, Asociația non-profit a primit, în esență, dreptul de a folosi anumite spații (…) nefiind vorba astfel despre transferul patrimoniului reclamantului la Asociația non-profit” – ÎCCJ, 2014
“Prin adresa nr. 1024 din 19.04.2004 reclamantul CSA Steaua și-a exprimat refuzul la înregistrarea mărcii în cauză pe numele pârâtei (FC FCSB). În ciuda acestui refuz, maca supusă procedurii anulării pentru rea credință a fost înregistrată (…) pe numele SC FC FCSB SA. Pârâta cunoștea că nu are niciun drept asupra acestei mărci, cât și gradul de cunoaștere a acesteia în rândul publicului larg, dobândit, în special, datorită performanțelor echipei de fotbal, și anume câștigarea Cupei Campionilor Europeni în anul 1986 și a Supercupei Europei în anul 1987, în perioada în care a activat în cadrul CSA Steaua, dar și a performanțelor celorlalți sportivi care activau în alte secții sportive la acest club.” – ÎCCJ, 2014
În anul 2016, Curtea de Apel București a INTERZIS definitiv societății S.C. FC FCSB S.A. să mai folosească marca, numele, palmaresul sau identitatea Clubului Sportiv al Armatei STEAUA. A fost nevoie de acest nou proces deoarece S.C. FC FCSB S.A. a sfidat decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din anul 2014, a continuat furtul de identitate și folosirea ilegală a mărcii STEAUA.
“Părțile desfășoară servicii în parte identice şi similare în sfera activităţii, pârâta (FC FCSB) revendicându-şi în materialele de promovare şi pe site-ul propriu palmaresul reclamantului (CSA STEAUA) şi pretinde faţă de public a fi continuator al acestuia, utilizează pentru a da identitate şi distinctivitate echipei sportive culorile specifice mărcilor reclamantului, riscul de confuzie pentru consumator fiind astfel demonstrat. Există, de altfel, şi un risc ridicat de asociere între semn şi marcă, consumatorul mediu (suporterul de fotbal) asociind serviciile oferite de pârâtă (FC FCSB) cu marca reclamantului (CSA STEAUA), ceea ce atentează la funcţiile mărcii.” – CAB 2016
“Curtea reţine încălcarea în acest fel al dreptului exclusiv al reclamantului (CSA STEAUA) asupra mărcilor sale. (…) Interzice pârâtei SC FC FCSB SA să folosească fără consimţământul reclamantei semnele „Steaua”, „Steaua Bucureşti” sau a unor semne similare în activitatea comercială, inclusiv în cuprinsul denumirii comerciale şi în special în competiţiile sportive, pe documente, pe bilete de acces, pentru publicitate sub orice formă, în înscrierile în asociaţiile şi federaţiile sportive.” – CAB 2016
De altfel, atât Înalta Curtea de Casație și Justiție, cât și Curtea de Apel București au stabilit definitiv și irevocabil că nici măcar asociația AFC Steaua nu a preluat vreodată patrimoniul CSA STEAUA – marcă, nume sau palmares.
“Curtea observă că prin decizia din 2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat limpede şi irevocabil asupra cărei mărci a consimţit M.Ap.N. în favoarea Asociaţiei dreptul de utilizare.
Conform deciziei amintite, Instanţa supremă a statuat că art. 10 din Protocol se referea nu la conferirea către Asociaţie a dreptului asupra vreuneia din mărcile reclamantului, ci la marca înregistrată de însăşi Asociaţia, FĂRĂ A SE TRANSFERA PATRIMONIUL reclamantului Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, incluzând drepturile la marcă, către cea dintâi (AFC Steaua).
“Lipsa unui consimţământ al M.Ap.N. dincolo de cel referitor la marca înregistrată de Asociaţia Sportivă în 1999 şi a cărei protecţie a expirat prin nereînnoire rezultă şi din refuzul explicit al M.Ap.N., exprimat în 2004, la cererea la fel de explicită a pârâtei (FC FCSB), de a acorda acesteia din urmă consimţământul la înregistrarea de către pârâtă a unei mărci Steaua Bucureşti. (…) în realitate, M.Ap.N. nu a consimţit la transferul către pârâtă (FC FCSB)/Asociaţie a unui astfel de drept de utilizare, ci doar la dreptul Asociaţiei asupra propriei mărci înregistrate în 1999” – CAB, 2016
În ciuda acestor decizii definitive ale Justitiei, S.C. FC FCSB S.A. continuă și azi furtul de identitate și clonarea/parazitarea mărcii Steaua. Nerespectarea hotărârilor definitive ale Justiției este o infracțiune pedepsită de legile în vigoare.
Din acest motiv, Clubul Sportiv al Armatei STEAUA a fost nevoit să deschidă o acțiune în constatare.
Acţiunea în constatare este acea acţiune în Justiţie prin care reclamantul solicită instanţei doar să constate existenţa unui drept subiectiv al său faţă de pârât ori, după caz, inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.
În iunie 2021, în cadrul acestei acțiuni, Curtea de Apel București a decis că:
“Este necontestat faptul că de la înființare din 1947 până în 1998, echipa de fotbal profesionist a activat sub egida reclamantului CSA STEAUA (inițial Asociația Sportivă a Armatei și, ulterior, Clubul Sportiv Central al Armatei, Casa Centrală a Armatei), astfel încât reclamantul este titularul dreptului la palmares pentru această perioadă.”
“Palmaresul echipei de fotbal Clubul Sportiv al Armatei Steaua București din anul 1947 și până în 1998 aparține reclamantului CSA.”
“În 1998, fără ca palmaresul anterior să fie transferat (în absența unui act din care să rezulte acest lucru și în considerarea puterii de lucru judecat a deciziei ÎCCJ), ECHIPA (n.r. – lotul de jucători de la acea vreme) de fotbal profesionist a fost transferată și și-a continuat activitatea (obținânând noi rezultate sportive și un nou palmares) unei terțe persoane – Asociația Fotbal Club Steaua, asociație cu personalitate juridică distinctă de reclamantul CSA, astfel încât această entitate este titulara dreptului la palmares pentru perioada 1998-2003.”
“Dreptul la palmares nu a făcut obiectului vreunui transfer de la Asociația Fotbal Club Steaua către apelanta FC FCSB (potrivit tranzacției din 2003 dintre părți fiind transmis exclusiv dreptul accesoriu de participare în sezonul competițional următor).”
Curtea de Apel arată clar, în decizia din iunie 2021, că S.C. FC FCSB S.A., clubul înființat în anul 2003, nu este ”continuator” al AFC Steaua și, cu atât mai puțin, al CSA STEAUA BUCUREȘTI:
“Apelanta-pârâtă (FC FCSB) invocă mențiunile Statutului AFC Steaua București și cele ale propriului Act constitutiv din ale cărui mențiuni reiese că este continuatoarea de drept a istoriei și tradițiilor echipei de fotbal Steaua București și a palmaresului acesteia. Cu privire la acest ultim act, fiind încheiat cu Asociația Fotbal Club Steaua București – asociație cu personalitate juridică, distinctă de persoana reclamantului, Curtea constată că mențiunile sale nu pot fi opuse, prin ele însele, reclamantului potrivit principiului res inter alios acta.
Ele nu pot fi corelate nici cu mențiunile Statutului Asociației Fotbal Club Steaua București, întrucât acesta prevede faptul că Asociația preia şi continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Steaua şi preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia. În acord cu prima instanță (ÎCCJ) și contrar susținerii apelantului (FC FCSB), dată fiind tot interpretarea literală și faptul că o altă manifestare de voință a părților nu poate fi dedusă din elemente intrinseci sau chiar extrinseci actului, Curtea constată că acestă mențiune în Statut nu poate conduce la concluzia preluării palmaresului existent până în 1998 de nou înființata entitate.”
“La nivelul anului 1999 de la reclamant la Asociația Fotbal Club Steaua București nu a operat un transfer (integral) de patrimoniu, ci numai dreptul de a folosi gratuit anumite spații (…)”
Faptele sunt sacre, comentariile sunt libere.
FIAT JUSTITIA PEREAT MUNDUS
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
Articolul 124 – Înfăptuirea Justiției
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
Articolul 31 – Dreptul la informație
Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
AS47 continuă lupta pentru dreptate. Lupta pentru adevăr. Lupta împotriva fake-news-ului, a dezinformării și a manipulărilor mizerabile din presa sportivă care servește interesele infractorilor.