Condițiile climatice dau naștere modei 

Oamenii au purtat haine de blana și piei încă din cele mai vechi timpuri pentru a se proteja de condițiile meteorologice mai reci, precum și de răni. Căldura și durabilitatea, aspecte foarte practice, pe care niciun alt material nu le putea oferi la acea vreme, au făcut ca acestea să fie de nerefuzat nu doar pentru îmbrăcăminte, ci și pentru o mare varietate de alte utilizări utile, cum ar fi încălțămintea, bidoanele de apă, coifurile și multe, multe altele.  

  

Rușii, belarușii, slavii și polonezii, mai ales cei din nordul Europei, trăiau în zone muntoase unde temperaturile erau foarte scăzute. Așa ajung să confecționează o mulțime de produse vestimentare din blană pentru a se proteja de vremea rece. 

  

Până în ziua de azi, triburi precum inuiții, care trăiesc în unele dintre cele mai aspre condiții meteorologice de pe planetă, nu ar putea supraviețui fără ele: aceste haine de blana naturala sunt atât de prețioase încât le poartă toată viața, adesea transmițându-le de la o generație la alta. 

  

Moneda croată poartă numele unui animal  

Popoarele slave s-au specializat în haine de blană și jachete de blană pentru a se proteja de vremea rece și aspră. Mai ales în antichitate, blana era mult mai valoroasă decât banii. De exemplu, moneda națională croată, Kuna, poartă numele unui mic animal rozător asemănător unei veverițe, iar blana sa este foarte valoroasă.  

  

Comerțul cu blănuri 

Începând cu anii 1500, comerțul cu blănuri a intrat în acțiune. Blana de castor a devenit rapid cel mai valoros articol de pe listă. Cu toate acestea, în anii 1800, numărul animalelor cu blană a început să scadă periculos din cauza cererii mari de blănuri. Până la sfârșitul anilor 1800, comerțul cu blănuri a încetinit, deoarece mătasea a devenit cea mai mare cerere. 

  

Hainele de blană erau folosite în locul banilor în vechea Rusie 

În vechea Rusie, chiar și plata impozitelor și a produselor se făcea cu blănuri. De fapt, comerțul cu blănuri reprezenta 20% din veniturile trezoreriei naționale rusești. Până în 1739, tezaurul național rusesc a acceptat blana de vulpe, de castor, zibelină și alte tipuri. La acea vreme, în fiecare regiune era asigurat un anumit număr de vânători de blănuri. Astfel, blănurile puteau fi colectate în tezaurul național. De-a lungul timpului, cererea de blănuri a crescut treptat. Cele mai scumpe erau blănurile de urs polar. 

  

Hainele de blană, un indicator al statutului social 

În Egiptul antic, haina de blană era purtată doar de regi și călugări, în cadrul unor ceremonii foarte speciale. În mod similar, în societățile europene din trecut, haina de blană era purtată doar de nobili și burghezi. Hainele de blană, care erau purtate doar de clasa conducătoare, erau un indicator al statutului social. 

  

Îmbrăcămintea de blană a familiilor regale europene 

În secolul al XI-lea, blănurile erau preferate de familiile regale europeane. Se purtau paltoane din blană de nurcă, de zibelină și de chinchilla, pelerine de blană și accesorii din blană. În secolul al XIV-lea, au fost adoptate legi care permiteau doar nobililor și burghezilor să poarte blănuri. 

  

Influența tehnologiei asupra producției de blănuri 

Odată cu dezvoltarea tehnologiei în secolul al XIX-lea, blănurile au putut fi produse într-un ritm mai alert. Aceasta a adus modalități mai ușoare de a crea blănuri mai strălucitoare și mai mătăsoase.  

  

Chiar dacă blănurile au devenit mai ușoare, mai simplu de realizat și mai avansate, ele erau în continuare făcute pentru cei bogați. Astfel, ca răspuns pentru cei mai puțin bogați, producătorii au început să fabrice paltoane și rochii doar împodobite cu blană, pentru a le face mai accesibile pentru clasa de mijloc. Aceștia foloseau blănuri de la animale precum ratonii, șobolanii, lupii, iepurii și altele. 

  

Hainele de blană au început să se răspândească în anii 1950 

La începutul anilor 1950, producția de haine de blană era la apogeu. Era disponibilă o varietate de blănuri. Cel mai scump tip de pe piață era fabricat din nurcă. Haina completă, realizată din cea mai calitativă blană de nurcă putea costa până la 600 de dolari. Prețurile variau însă de la o blană la alta. Vulpea roșie era întotdeauna mai puțin costisitoare decât vulpea argintie, foarte dorită. 

  

În anii 1950, mulți actori și actrițe purtau paltoane de blană de lux în filme și în viața privată. Prin urmare, prețurile hainei de blană au început să crească treptat. În urma acestor evoluții, designerii au început să creeze look-uri mai casual cu blănuri. Hainele de blană au început să fie scurte, iar jachetele de blană puteau fi purtate în timpul zilei.  

  

Una dintre cele mai longevive companii producătoare de blănuri naturale din România este Carolina Design. Brandul are peste 30 de ani de experiență în executarea produselor din blană naturală. Descoperă-le gama largă de produse și alege piesa vestimentară care te scoate din anonimat! 

Source