Conform unui sondaj realizat de Elma Research Institute, în septembrie, în șase țări europene (Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Polonia), în numele Angelini Pharma, în timpul carantinei, 58% dintre cetățeni au avut tulburări psiho-emoționale care au durat mai mult de 15 zile, cu vârfuri de 63% în Italia, 63% în Marea Britanie și 69% în Spania — țările în care impactul COVID-19 a fost mai puternic — cu o proporție mai mică de 50% în Germania (47%).
Au fost menționate mai multe simptome: insomnie, probleme cu somnul sau trezire nocturna (19% media europeană); lipsa de energie sau slăbiciune (16% media europeană); tristețe sau dorința de a plânge (15% media europeană); îngrijorări și temeri excesive, lipsă de interes sau a plăcerii de a face lucruri (14% media europeană); panică și atacuri de anxietate (10% media europeană).
Majoritatea cetățenilor europeni raportează că au avut cel puțin două dintre aceste simptome (61%); 46% susțin că au avut aceste simptome pentru prima dată, în timp ce 39% pretind că au suferit o agravare a simptomelor preexistente.
Cum au făcut față oamenii acestei epidemii de tulburări psiho-emoționale paralele? Majoritatea, împărtășindu-si temerile cu partenerul, cu membrii familiei și prietenii cei mai apropiați (54% media europeană), în timp ce doar o minoritate a recurs la ajutor de specialitate: medic de familie (18% media europeană), psiholog (11% media europeană), psihiatru (9% media europeană). Recurgerea limitată la profesioniști poate depinde, de asemenea, de măsurile restrictive impuse la momentul instituirii carantinei.
Un rezultat neașteptat al sondajului se referă la comportamentul oamenilor în ceea ce privește informațiile. În ciuda răspândirii disfunctiilor psiho-emoționale, doar 1 din 4 persoane a căutat informații cu privire la problema sănătății mintale legate de COVID-19 (26% media europeană), cu excepția Italiei (35%) și Spaniei (38%), unde procentele sunt mai mari. Persoanele au căutat informații mai ales pe internet (media europeană a celor care au căutat informații fiind de 65%), urmată de televiziune (18% media europeană) și de medic generalist (18% media europeană). Este demn de remarcat faptul că aceste cifre se referă la o situație de urgență în care accesul la medicul de familie și la alți profesioniști din domeniul îngrijirii sănătății a fost sever limitat.
“Aceste date confirmă faptul că izolarea a fost o experiență care a afectat în mod semnificativ sănătatea mintală a oamenilor, în special în unele țări, cum ar fi Italia”, a comentat Agnese Cattaneo, Global Medical Chief Officer al Angelini Pharma. „Oamenii nu pot fi lăsați singuri; ar trebui favorizate condițiile pentru recurgerea la ajutor profesionist, de la medici de familie până la psihologi și psihiatri — condiții care sunt încă prea limitate, și nu doar în timpul carantinei. Ziua Mondială a Sănătății Mintale este o oportunitate tocmai pentru a oferi informații cu privire la această problemă și de a combate aura prejudecăților care încă înconjoară aceste tulburări”.
În cele din urmă, percepțiile oamenilor referitoare la tulburările mintale: interviurile arată că, în comparație cu alte afecțiuni, cancerul este considerată cea mai de temut boală de către majoritatea oamenilor (66% media europeană). Iar, în ceea ce privește impactul, tumorile sunt percepute ca fiind puțin mai grave decât afecțiunile psihice (media europeană 46% față de 37%). Cel mai temut impact este cel asupra calității vieții (74% media europeană).
Deasemenea, poate ca o consecință a pandemiei, oamenii au dezvoltat o conștientizare ridicată a riscului de tulburări psihice: 76% dintre ei recunosc că toată lumea, inclusiv ei înșiși, ar putea avea acest tip de tulburare. Impactul cel mai de temut pentru majoritatea celor intervievați este cel asupra calității vieții (74% media europeană), în special cea a cuplurilor (71% media europeană). În consecință, există o cerere ridicata ca instituțiile statului să acționeze mai mult în sprijinul cetățenilor (76% media europeană). Și peste jumătate dintre cei intervievați (media europeană 64%) recunosc faptul că tulburările psihice sunt o sursă de discriminare și marginalizare. Consensul cu privire la afirmația că tulburările psihice sunt o cauză de rușine și jenă este mai variat în întreaga Europă: la nivel european majoritatea încă este de acord (51% media europeană), în timp ce în Marea Britanie (34%) și Polonia (33%) această opinie este împărtășită doar de 1 din 3 persoane. Acesta este un semn că în alte țări există încă multe de făcut pentru a lupta împotriva stigmatului care caracterizează problemele mintale.
Sondajul a fost realizat în septembrie pe un eșantion reprezentativ din populația a 6 țări (Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Polonia), cu interviuri online efectuate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interview – Interviuri web asistate de calculator). Un eșantion de 1.000 de subiecți a fost intervievat pentru fiecare țară. Eșantionul este reprezentativ în ceea ce privește sexul, aria geografică și vârsta (19-70).