CS DINAMO S-A ÎNSCRIS ÎN LIGA IV
Ediția 2021-22 a Ligii IV București va lua startul cu o nouă echipă: CS Dinamo București. Nu, nu e vorba de ACS FC Dinamo, echipa lui Nicolae Badea (înscrisă și ea), contra căreia a jucat și Steaua în timpul celor 3 sezoane din Liga IV. Ci de Clubul Sportiv Dinamo București, binecunoscutul club polisportiv de sub tutela Ministerului Afacerilor Interne. Mai exact, echipa înscrisă este cea a academiei de fotbal deschise iarna trecută, sub conducerea lui Ionel Dănciulescu.
Dar acesta nu este singurul club „departamental” care va juca în noul sezon de Liga IV. Printre noile echipe se numără și CSU Știința București, club polisportiv care depinde de Ministerul Educației și Cercetării. Dar oare ce înseamnă departamental, de fapt? De fapt, nu înseamnă nimic. Acest termen nu există oficial. Neoficial, „departamental” definește un club sportiv care, din punct de vedere organizatoric, este subordonat juridic unei instituții de stat (minister, primărie sau prefectură). Asemenea cluburi se numesc de fapt „structuri sportive de drept public”. CSA Steaua București e cel mai cunoscut club de acest fel care joacă în primile 3 ligi de fotbal ale României. Dar pe lângă Steaua, printre toate cele 136 de echipe înscrise în primele 3 eșaloane, mai sunt încă cel puțin 20 de alte cluburi de drept public.
„Da, dar primăriile au dreptul să facă asta. Echipele alea susțin interesele unei comunități locale”, ar spune unii. OK, și atunci care ar fi instituția publică ce ar putea susține Steaua prin prisma „intereselor unei comunități locale”? Primăria Sectorului 6? Evident că nu. În sectorul 6 putem întâlni și steliști, și dinamoviști, și rapidiști. Adevărul e că „interesele comunității locale” pot exista numai în provincie. În București, nu există interese sau simpatii fotbalistice comune ale unei comunități locale care să fie reprezentată și de o instituție. Din start, această gândire ar discrimina cluburile din București. Și în orice caz, și ministerele au aceleași atribuții legale precum și primăriile de a aloca fonduri către activități cultural-sportive din sfera lor de interes.
Și oricum. Nici măcar nu trebuie să fii club „departamental” pentru a te bucura de fonduri publice. Circa jumătate din echipele Ligii I sunt susținute financiar majoritar prin bani publici (primării, prefecturi, companii de stat). Dintre cele 20 de echipe din Liga II, aproape 75% sunt finanțate public (primării, prefecturi, ministere, guverne externe). Pentru cele 100 de echipe de Liga III, procentul ar fi și mai mare.
Și la urma urmei, care e criteriul cel mai important după care putem judeca o eventuală concurență neloială publică vs. privată? Finanțarea sau structura juridică? Cu siguranță că finanțele. Caz în care jumătate din echipele de primă ligă ar fi automat avantajată în fața celeilalte jumătăți. Dar, în cazul acesta, mai apare încă o întrebare finală: Oare printre echipele private din Liga I nu se numără și una care a prejudiciat statul român cu cel puțin 37 milioane euro, printr-un furt de identitate pe care-l susține și astăzi? Un furt public, care a văduvit și continuă să văduvească clubul Steaua de notorietate și susținere, timp, energie și bani?Acest club de mai sus nu se numește nici CSA Steaua București, nici CS Dinamo București, nici CSU Știința București. Este un club care este și el, indirect, susținut din bani publici. Diferența este că cele 3 cluburi sus-amintite sunt susținute din bani publici legali.
