Biblioteca Naţională a României este posesoarea unora dintre cele mai însemnate valori documentare din tezaurul naţional.
Între colecţiile sale patrimoniale, se remarcă și fondul de carte românească veche și rară, care cuprinde mărturii ale evoluţiei culturii scrise în ţara noastră, veritabile comori literare și bibliofile.
O astfel de operă, a cărei semnificaţie întru devenirea limbii române în forma ei cea mai aleasă nu poate fi uitată, este Biblia de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino, prima biblie tipărită în limba română în anul 1688 (detaliu redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei).
Lucrarea reprezintă prima ediţie integrală în limba română a Sfintelor Scripturi, tipărită cu caractere chirilice, în două tiraje, sub patronajul domnitorului Șerban Cantacuzino, respectiv al succesorului său, Constantin Brâncoveanu. Printre numele importante care au făcut parte din colectivul traducătorilor, se numără cărturarii Nicolae Spătaru-Milescu, Mitrofan, episcop de Huși, și fraţii Șerban și Radu Greceanu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei este redat un detaliu din cartea Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia: con la descrizione del paese; natura, costumi, riti, e religione degli abitanti …
Lucrarea constituie cronica alcătuită de secretarul de limbă italiană al lui Constantin Brâncoveanu, florentinul Anton-Maria Del Chiaro, publicată pe cheltuiala autorului la Veneţia, în 1718, la patru ani de la mazilirea domnitorului. Scriitorul italian radiografiază societatea munteană în ansamblul ei, aplecându-se asupra diferitelor aspecte ale vieţii localnicilor, dar și asupra momentelor istorice tulburătoare din acea perioadă.
Ediţia include o planșă executată de gravorul Alessandro Dalla Via, după desenele lui Pietro Uberti, înfăţișând portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, în medalion central, purtând menţiunea „Costantino Bassaraba Brancovani Principe di Valachia Decollato in Costantinopoli MDCCXIV” [„Constantin Basarab Brâncoveanu Principele Valahiei Decapitat în Constantinopol 1714”], iar în cele patru colţuri, portretele în medalion ale fiilor domnitorului, Constantin, Ștefan, Radu și Matei. În compoziţie, apare și stema Ţării Românești, acvila cu capul conturnat, purtând în cioc o cruce și având reprezentat în dreapta soarele, iar în stânga luna Crai Nou.
Pe plicul prima zi este redat manuscrisul lucrării Înșir’te Mărgărite – manuscris (text de Vasile Alecsandri) – ilustrație de Regina Elisabeta – Carmen Sylva.
Regina Elisabeta a avut o legătură sufletească deosebită cu poetul Vasile Alecsandri, care a scris și o poezie special pentru ea la moartea unicului ei copil și care a sfătuit-o să își aleagă ca pseudonim literar numele de Carmen Sylva. Manuscrisul este deosebit de delicat și frumos anluminat, în culori vii și cu ornamente grafice din aur coloidal.
Romfilatelia mulțumește reprezentanților Bibliotecii Naționale a României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
Emisiunea va fi disponibilă de Vineri, 17 noiembrie, în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Biroul Relații Publice:
Tel: 021 / 336 93 92