Situația clubului Gaz Metan Mediaș ilustrează si demontează perfect ipocrizia presei sportive și manipulările mizerabile livrate non-stop pe tema banilor publici care ajung la STEAUA.
Gaz Metan Mediaș are nu mai puțin de TREI surse de finanțare cu bani publici. RomGaz și TransGaz, companii ale Statului român, aflate în subordinea directă a Guvernului. Plus Primăria Mediaș care, la rândul ei, primește anual o subvenție consistentă de la Guvern, direct din Bugetul de Stat. Adică din taxele și impozitele tuturor românilor.
Primarul din Mediaș, Gheorghe Roman, recunoaște public că Gaz Metan are nu mai puțin de trei surse de finanțare din bani publici. În urma negocierilor cu reprezentanții Rom Gaz și Trans Gaz, edilul a anunțat că există trei soluții pentru a salva clubul și a plăti datoriile de 3 milioane de euro:
“1. Finanțarea în continuare a clubului de către Romgaz, Transgaz și Primăria Mediaș.
- Găsirea unui finanțator serios care să susțină clubul alături de Romgaz, Transgaz și Primaria Mediaș
- Declararea falimentului și înființarea unui nou club al orașului”
ROMGAZ – Statul Român, prin Ministerul Energiei, deține 70% din capitalul social al companiei.
TRANSGAZ – Statul Român, prin Secretariatul General al Guvernului, deține 58,5% din acțiuni.
În data de 14 februarie, PRIMĂRIA MEDIAȘ a aprobat un ajutor de urgență în valoare de 200.000 euro pentru a susține financiar clubul Gaz Metan Mediaș.
Vorbim despre aceeași Primărie care, potrivit Bugetului Local pe anul 2021, a acordat Clubului Sportiv o finanțare de 1.680.000 lei, adică aproximativ 340.000 euro.
Primăria din Mediaș a primit, în 2021, o subvenție de la Bugetul de Stat în valoare de 11.354.000 lei, adică aproximativ 2,3 milioane de euro.
Toate acestea sunt date publice. Informații aflate la doar un click distanță pentru orice jurnalist “profesionist, obiectiv și imparțial” care și-ar respecta meseria și ar verifica datele publicate, în locul campaniilor dezlănțuite de fake-news și ură viscerală împotriva Stelei.
Iar Gaz Metan Mediaș nu este singurul club de fotbal care a jucat în Liga 1 și în cupele europene fiind finanțat direct de companii ale Guvernului României.
În anii de glorie, Pandurii Tg. Jiu a primit finanțare din bani publici de la următoarele companii ale Statului: Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Turceni și Rovinari, Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Plus banii încasați din bugetul local de la Primăria Tg. Jiu și de la Consiliul Județean.
Așa s-a ajuns ca, în anii 2010-2013, Pandurii Tg. Jiu să fie al doilea cel mai bogat club din țară.
Câteva date publice:
Complexurile Energetice din Oltenia, Turceni, Rovinari și Craiova, împreună cu Societatea Națională a Lignitului au virat în contul clubului Pandurii Târgu Jiu, numai în anul 2011, suma de 212 miliarde lei vechi. În 2012, aceleași entități au contribuit cu aproximativ 205 miliarde lei vechi, iar un an mai târziu contribuția CE Oltenia s-a înjumătățit, ajungând în jurul a 104 miliarde lei vechi.
În martie 2021, ÎCCJ a decis definitiv că Pandurii Tg. Jiu are de încasat de la companiile Statului suma de 15 milioane de lei. Adică 3,1 milioane de euro. Sumele se împart astfel:
- Complexul Energetic Oltenia SA – 6.398.608,88 lei
- Consiliul Local Târgu Jiu – 2.861.747,68 lei
- Consiliul Judeţean Gorj – 769.543,23 lei
- Artego SA – 4.898.219,86 lei
- Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia – 516.983,76 lei.
Asta în timp ce Secția de Fotbal a clubului STEAUA a avut, în 2021, un buget de 1 milion de euro.
În comparație, clubul de Liga a 2-a Politehnica Iași va avea în acest an un buget de 2,2 milioane de euro de la Primăria Iași. Adică DUBLU față de banii primiți de STEAUA în 2021.
Un alt exemplu extrem de relevant este FC Voluntari. Clubul din judetul Ilfov este deținut de Consiliul Local Voluntari (95%) și SC Televol Systems (5%), o societate deținută la rândul ei de Consiliul Local Voluntari.
În decembrie 2021, FC Voluntari a primit un ajutor de 100.000 euro de la Consiliul Județean Ilfov, sub pretextul că a fost afectat de pandemia COVID-19. Inițial, clubul din Voluntari ceruse Consiliului Județean un ajutor de 3,5 milioane de lei.
O investigație ProSport din anul 2018 arată că, doar în perioada 2016-2018, FC Voluntari a primit o finanțare de 11 MILIOANE DE EURO de la Bugetul Local. Foarte probabil, sumele au crescut considerabil din 2019 până în 2022.
Vorbim despre sume la care echipa de fotbal STEAUA nici măcar nu poate visa.
Vorbim despre cluburi și Primării care sfidează total Legea Sportului și care driblează fără nicio problemă legislația în vigoare. Aceste cluburi sunt considerate de LPF si FRF “cluburi private” și “profesioniste”, deși sunt cluburi care depind exclusiv de factorul politic și de finanțarea de zeci de milioane de euro din bani publici.
Ne întrebăm, în acest caz, de ce mai e nevoie de ruperea secțiilor de fotbal de cluburile de drept public care aparțin Statului sau autorităților locale, din moment ce aceste cluburi depind 100% de Primării și Consilii Județene? De asemenea, ne întrebăm cât de “privat” si “profesionist” este un club sportiv la care primarul se comportă ca un adevărat stăpân/vătaf pe moșie, edilul fiind cel care decide antrenorii, transferurile de jucători sau plata salariilor?
În cazul în care se va găsi cineva care va spune „da, dar în primării sunt bani locali”, să ne uităm la statistica din 2021 publicată de Ministerul Dezvoltării: doar 39 de unități administrativ teritoriale (primării) din cele peste 3.200 din țară își acoperă cheltuielile din taxele și impozitele locale încasate. Restul banilor vin de la Guvern!
Ne întrebăm, la sfârșit, retoric evident, ce ar spune “presa sportivă” dacă Steaua București ar fi azi în locul clubului din Mediaș și ar beneficia de TREI surse de finanțare directă din bani publici?
Facem un simplu exercițiu de imaginație și presupunem că STEAUA ar primi finanțare de la Primăria Sectorului 6 și de la alte două companii ale Statului, aflate sub controlul direct al GUVERNULUI.
Oare ce campanii de fake-news ar dezlănțui la adresa Stelei “jurnaliștii” care mor de grija banilor publici, dar care închid ochii atunci când televiziunile, site-urile si publicațiile lor primesc “ajutor” de la Guvern și contracte de la partidele politice în valoare totală de peste 40 milioane de euro? Oare, în acest caz, putem numi aceste organe de presă “relicve comuniste”? Câtă independență editorială mai are o entitate mass-media care trăiește din banii Guvernului și din fondurile primite din subvenția partidelor politice?