Și dacă nu avem dreptate cu Ministerul Educației?
Toți angajații Ministerul Apararii Nationale, Romania – www.mapn.ro ne-au tot spus că „nu se poate găsi o soluție”, că „e diferit, noi suntem minister, nu administrație teritorială, ca la Craiova”.
În plus, de prin anii 2000, presa v-a repetat constant același lucru. Nu se dădeau peste cap Mironică, Beldie, Radu Naum, Vlad Moraru, Ianițoaia, Samuilă, Udrea și restul de le ieșeau ochii din orbite, spuneau cu patimă că e strigător la cer ca, în secolul ăsta, un minister să aibă echipă de fotbal. Că nu mai există exemple nicăieri și că nici UEFA nu te lasă (în toate rapoartele Uefa apăreau echipe deținute inclusiv de stat).
Pe rând, le-am demontat pe toate. Problema e alta: nu avem un partener real de discuție în Ministerul Apărării din România, și asta e dureros.
În schimb, Ministerul Educației ne răspunde prompt și ne confirmă, negru pe alb, absolut tot:
📄 „Clubului Sportiv Universitatea Craiova având in vedere necesitatea promovärii sportului de performantã, in baza prerogativelor conferite de lege,
Art. 1. Asocierea (Clubului ce aparține de Minister) cu Primária Municipiului Craiova si S.C Blue Lions Capital S.A. in vederea promovării sportului de performanță în baza contractului de asociere ce urmează a se încheia între cele 3 părți.”, răspunsuri oficiale, semnate de directorul CSU Craiova, Pavel Badea, transmis de club dar și de Ministerul Educației.
Deci: un club sportiv de stat, instituție publică în subordinea unui minister, poate încheia contracte cu terți pentru finanțarea activității, prin simpla semnătură a directorului. Fără aviz de la minister, fără modificări legislative, fără comisii care durează ani.
Așa că întrebarea rămâne: unde e, de fapt, problema? Chiar este clubul Steaua București prizonierul Armatei?
