Extraordinar spectacol oferit de televiziunile din România și de FRF în ultimele cinci etape: au reușit să facă imposibilul. Să ignore Steaua. Da, exact, Steaua, echipa aia “insignifiantă“, fără palmares, fără istorie, fără Cupa Campionilor Europeni, fără procese câștigate, nerecunoscută de UEFA… ah, stai, toate astea chiar există. Nasol pentru ei.
E fascinant cum, după ce instanțele au decis clar cine e Steaua, după ce UEFA a corectat informațiile și a pus trofeele acolo unde au fost câștigate, televiziunile și FRF au zis: “Nu, mulțumim, noi preferăm varianta noastră alternativă.” Realitatea? Pfff… ce mai contează realitatea când poți s-o ignori cu succes în transmisiuni timp de cinci etape la rând?
Când nu mai ai argumente, nu mai ai dreptate și nu mai ai nimic de contrazis, îți rămâne doar o singură strategie: nu arăți meciurile. Simplu, eficient, nivel de grădiniță. Dacă bagi capul sub masă, poate dispare și Steaua, nu?
Important e să rămână confortabilă bula unor oameni care preferă să trăiască într-un univers în care Steaua nu există. Spoiler: există. Și încă foarte vizibil.
Ironia supremă? Cu cât încearcă mai mult să ascundă Steaua, cu atât devine mai evident că singurul lucru care îi incomodează e… adevărul. Iar adevărul nu dispare doar pentru că nu e televizat cinci etape.
Dacă asta e strategia lor să “rezolve problema Stelei“, putem doar să le urăm succes. Până la urmă, ce altceva să faci când ai rămas doar cu butonul de “nu transmite”?
Steaua merge înainte. Indiferent câte camere se sting, adevărul rămâne aprins.
