La 7 mai 1986, STEAUA câștiga cel mai important trofeu la nivel european și singurul câștigat de o echipă din România, Cupa Campionilor Europeni, atunci când o învingea pe Barcelona cu 2-0, după loviturile de departajare.
Meciul se juca pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, în fața a 45.000 de oameni.
Emeric Ienei îi folosea pe Helmuth Duckadam, Ștefan Iovan, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie Bărbulescu, Lucian Bălan (Anghel Iordănescu 72′), Laszlo Boloni, Mihail Majearu, Gabi Balint, Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă (Marin Radu II 112′).
Antrenorul Terry Venables juca cu Urrutti, Gerardo, Migueli, Alesanco, Julio Alberto, Victor, Bernd Schuster (Moratalla 84′), Marcos, Pedraza, Archibald (Pichi Alonso 111′), Carrasco.
Arbitru: Michel Vautrot (Franța).
Loviturile de la 11 metri:
❌ Majearu,
❌ Alexanko,
❌ Boloni,
❌ Pedraza,
✔️ Lăcătuș,
❌ Alonso,
✔️ Balint,
❌ Marcos.
Duckadam a devenit primul portar din istoria fotbalului care a reușit să apere patru lovituri de departajare consecutive într-un meci oficial și a intrat în Cartea Recordurilor, iar Iordănescu era primul care câștiga Cupa Campionilor din dubla ipostază de jucător-antrenor.
Până în finală, Steaua a trecut de Vejle BK (1-1, 4-1), Honved Budapesta (1-0, 4-1), Kuusysi Lahti (0-0, 0-1) și Anderlecht (1-0, 3-0).
